Acrobatie de viata

Tsukahara cu dublu surub.

Triplu salt cu echer.

Spagatu’n aer.

Ce nu face omul sa prinda clipa? Se preteaza la orice acrobatie, ignorand riscul oricarei cazaturi sau intinderi de muschi. Doar ca sa prinda clipa. Insa nu orice clipa, ci fix clipa aia, secunda in care planetele se aliniaza, in care triplul salt cu echer devine o tsukahara cu dublu surub intr’un spagat in aer. Adica momentul in care Universul spune DA!

Mai intai e un balon. Unul mic, de’abia il simti. Si il tot umfli tu singur, tot sufli aer in el, ca doar e balonul tau. Si tot creste, si tot creste inauntrul tau, si aerul din el e tot mai cald, si pulseaza de zici ca’i viu, si balonul tot creste… Si peretii i se aburesc de la aerul cald si se subtiaza pe zi ce trece. Dar n’ai de unde sa stii, ca balonul e inauntrul tau, si tu nu’l vezi; dar il simti de parca ar trai el pentru tine.

Si intr’o zi, auzi ceva ciudat. O liniste care te asurzeste. Timpul parca se opreste sa astepte ceva – clipa, clipa aia. Iti ciulesti urechile ca sa auzi ce se’ntampla. De ce nu se mai aude aerul in balon, unde e fasaitul? De ce nu s… ?Dar in clipa aia, exact in clipa aia, planetele se aliniaza, zodiile devin toate o tzukahara cu dublu surub intr’un triplu salt cu echer dintr’un spagat in aer. E clipa! A sosit! Acum! Acum! Dar, dumnezeule, ce se’ntampla? Acum! Ce faci?? N’o pierde! Prinde clipa!!

O clipa mai tarziu, se’aude un Poc. Pocul pe care’l asteptai. Un poc si balonul se sparge, aerul se risipeste inauntrul tau. Si iti dai seama ca fara balonul ala esti de fapt gol pe dinauntru. Si nu ramane decat ecoul care’ti amorteste sangele, care te lasa intr’o tsukahara fara de surub, intr’un triplu salt fara de echer, intr’un spagat suspendat in vid. Ce’ai facut? Ce’ai facut cu clipa? Clipa aia! Ai lasat’o sa’ti scape… La ce bun toate acrobatiile daca pocul a venit o clipa mai tarziu? De unde mai iei alt balon daca din cel vechi nici pocul n’a mai ramas?

In viata nu exista o a 2a sansa, cum nu exista o a 2a clipa sau un al 2lea poc. Balonul e doar unul. DA’ul tau trebuie sa vina odata cu DA’ul universului. Nicio clipa mai tarziu.

6 thoughts on “Acrobatie de viata

  1. N-am avut rabdare sa citesc tot. M-am oprit si eu brusc la ‘clipa cand Universul spune Da’. [ai citit Coelho in ultima vreme sau ce e cu tine? :D]
    Mai grave sunt situatiile in care Universul spune ‘Nu’ si tu nu-ti dai seama. Se-ntampla mult mai des.
    in rest, bloggereala fericita pe wordpress, ma simteam datoare cu un comentariu. :o)

  2. crosman, tot vaca ai ramas de cand te stiu…
    eu nu prea gasesc sa citesc coelho pe santier, poate la tine la librarie sunt mai multe exemplare…

  3. ai dres’o cu asta, crosman, ca altfel mi’as fi pierdut orice fel de respect fata de tine, duduie…

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s