March 2009


Ştiu că ştiţi că scriu rar, se vede şi cu ochiul liber că am fost răpusă de o lene ucigaşă şi că abia mă urnesc să leg 2-3 vorbe. Am avut şi câteva îndatoriri de respectat (despre care promit să vorbesc săptămâna viitoare pentru că sunt un subiect de interes naţional, mai ceva decât donarea de sânge), dar acum îmi voi respecta o altă obligaţie, în rândurile de mai jos. A, şi vroiam să zic că mama n’a strâmbat prea mult din nas când a auzit de Barcelona pentru că am aplicat o strategie inteligentă: am aproximat în minus costurile şi i’am prezentat excursia ca pe un fapt consumat, în privinţa căruia şi aşa n’ar avea ce face (în plus, i’am zis că nu’i cer nici un leu, aşa că a fost chiar recomfortant reconfortant pentru ea :D).

Categoria Acolo unde Barbie nu e, nimic nu e:

barbie joc unde face sex – copiii mileniului 3 chiar nu mai au nici o jenă!

barbi la padure – spărgând o sămânţă şi râgâind după o bere? căt de occidental!

jocuri cu barbie care isi spala hainele – există maşini de spălat şi nu cred că’i e frică să le foloseasca.

filme cu barbie cand isi taie parul – dacă Samson poate, atunci de ce n’ar putea şi Barbie?

vreau sa-mi pun o poza cu barbie pe calc – aştepţi cumva încurajare de la Sfântul Sobor?

sa le fac manicura la barbie – dacă n’ai altceva mai bune de făcut sau vreo carte de deschis…

barbie pedepsita – pedepsită să vă îndure pe voi!

barbie danseaza cu iubi – doar pe mine mă irită apelativele astea?

jocuri cu barbie cand e trista – care ar mai fi farmecul unui asemenea joc? Poate doar dacă mergi pe ideea “I hate Barbie, that bitch has everything” (de la David citire).

http://barbie-e-nebuna.hi5.com – că de n’ar fi, nu s’ar mai povesti…

barbi frumoase bagate an piscina – păcat că sinapsele tale sunt băgate în ceaţă…

barbi are permis de conducere – cu sau fără şpagă?

barbie se spala pe dinti – că tot n’ar fi rău să salvăm lumea de carii.

Categoria Acolo unde sinapsă nu e, nimic nu e:

persoane care s-a dat cu balsam de buze – dacă vroiai să găseşti persoane care s’au dat cu racheta nucleară, era mai complicat, că de balsam de buze nu prea ducem lipsă.

cum se face ficat de porc pe gril? – am eu faţă de carte de bucate? zău aşa!

strigaturi pentru fotbal – eu sugerez să faci un workshop pe stadion, sigur ai multe de învăţat.

sex cu minore – nu se mai pedepseşte cu închisoarea?

pozitii pt poze cool pt hi5 – există câteva principii simple şi toate au la bază originalitatea. Ceea ce presupune poze pe capota unei maşini sau măcar rânjind suav pe lângă vreun bolid furios, haine animal print, machiaj stil travesti, poze cu iuby ş.a.m.d.

partea interesanta in mecatronism – există?

porto portugalia si legatura cu cei trei – muschetari? crai de la răsărit?

pagina micilor creatori compunere – dacă sunteţi aşa de mici şi de creatori, de ce nu vă faceţi singuri compunerile, de ce apelaţi la guglea pentru opere de artă?!

cum sa cuceresti un emo – îi arăţi tăieturile de pe mâini, fără a’ţi deranja însă pleata din ochii conturaţi puternic cu dermatograf negru.

vise fara speranta – neuronii voştri au rămas fără speranţă.

la ce intrebare raspunde genul vocativ – vocativul e un gen atât de deosebit încât e chiar caz!

date despre chichi cean – cichi cean e erou urban, semizeu şi apostol de’al lui Iisus

cum devi sirena – de la brâu în sus sau în jos?

piticul de la simplu – o întrebare complicată.

glume si bancuri despre chimie – oare sunt singura persoană căreia chimia nu’i provoacă nici măcar un zâmbet resemnat?

facultatea de manechiura – n’ar fi mai bine să termini mai întâi generala?

Categoria Că de n’ar fi, nu s’ar mai povesti:

este lenea un viciu? – nu e un viciu, ci o cruce de purtat…

ce sa faci cind tii lene – de obicei nu faci nimic, nu trebuie să depui nici un efort pentru că în combinaţie cu arderea caloriilor lenea poate deveni letală. Aşa că stai şi aştepţi să treacă, tragi un pui de somn, te scobeşti în buric etc.

există viaţă după marmotă – dacă în această viaţă eşti marmotă, în următoarea poţi fi ciocolată sau chiar staniol, deci ai toate şansele să supravieţuieşti lanţului trofic. Iar dacă eşti biodegradabil, atunci cu atât mai bine!

Cam atât pentru azi, am vrut să fie scurt şi la obiect, că de guglea oricum n’o să se sature nimeni în veci, aşa că materialul nu se va epuiza vreun mileniu de acum încolo…

Sâmbătă seara, în timp ce ne aflam în plin proces de alcoolizare (o activitate de rutină, precum spălatul pe dinţi sau mersul la bancă), zice nu-ştiu-cine: Hai la Barcelona de Paşti! Şi nu ştiu dacă alcoolul a fost de vină sau doar alinierea planetelor, dar am zis toate în cor: Hai! Duminică dimineaţă aveam deja biletele de avion, iar la prânz rezervarea la hostel. Pentru bani ţin să’i mulţumesc statului român, promit să folosesc cu mare drag bursa ce mi’o oferă câteva luni pe an, de student silitor ce sunt eu…

Au existat totuşi şi circumstanţe care să favorizeze decizia subită de a merge la Barcelona, că acasă nu vroiam cu nici un chip să stăm, mai ales de Paşti, dar ne era teamă să plecăm din ţară pe motive de licenţă, aşa că au existat mai multe propuneri gen Sighişoara, Sibiu sau Cluj (eu am propus Timişoara – nu de alta, dar e cea mai occidentală destinaţie de la noi, cel puţin geografic vorbind). Dar deh, nu poţi să dai Barcelona pe Timişoara ori Sighişoara, oricine ar fi de acord cu mine… Deşi Tiramisu… (am tichete de tren, tot de la statul român, slăvit fie el, deci voi gusta şi din Tiramisu!)

Ceea ce vreau să zic eu aici, pe lângă faptul că plec la Barcelonaaaaaaaaaaa, e că cel mai frumos lucru în viaţă e să iei decizii cu sufletul, doar cu sufletul. Capul nu trebuie niciodată implicat în astfel de activităţi, că numai prostii face!

Acuma nu ştiu ce va zice sufletul maică’mii la aflarea veştii, că sigur capul ei va lua foc (de ziua mea nu’s acasă, de Crăciun nu, de Revelion nu, acuma nici de Paşti, licenţa nu mi’o scriu… Bad kid, bad, bad!). Aşa că nu mi’ar prinde rău un mic ajutor din partea voastră, ca să’i demonstrez maică’mii că sunt totuşi în deplinătatea facultăţilor mintale când iau decizii:

În caz că vă întrebaţi, da, sunt ultimul an, termin şi eu facultatea asta, cu voia Domnului. Şi în caz că vă întrebaţi în continuare, da, am şi o licenţă de scris, dar nu, nu m’am apucat de ea, din motive rezonabile: lene şi ascultători. Motivul numit “lene” presupun că nu mai are nevoie de nici o prezentare, e inevitabil şi e obstacolul nr. 1 peste care nu reuşesc aproape niciodată să zburd suav pentru a’l depăşi. Dar cu ascultătorii e altă poveste. Poate că mulţi dintre voi nu ştiţi ce efort intelectual necesită să răspunzi ascultătorilor săptămână de săptămână, peste câtă lene trebuie să trec eu ca să iau la puricat toate căutările pe 7 zile, să le grupez pe categorii, să le dau nume şi să le mai şi răspund! Aşa că poate prin mai aşa îmi scrie şi mie cineva licenţa ca să pot să mă ocup în continuare de ascultători! Gata, tac…

Categoria Nu există Guglea fără Barbie şi Barbie fără Guglea:

jocuri barbi sa fript la buza – tu eşti chiar sadic!

jocuri cu barbie cand cateste – ce face, mă?

jocuri in care barbie sa se strambe -eu cred ca s’ar strâmba numai când ar vedea ce căutaţi voi pe guglea…

jocuri cand barbie face cutit in casa ei – Barbie ucigaşa, iată un joc numai bun pentru puştii de 6 ani! Să ne mai miram când or înfunda penitenciarele peste ani?

jocuri imbracat papusi barbie in trening – am remarcat eu că jocurile astea cu Barbie se axează pe acţiuni simple, nimic care să surmeneze intelectul vreunui jucator înflăcărat. Ce’o fi aşa fascinant în a o îmbrăca pe Barbie în trening?!

barbi este in intarziere la intalnire – cum de le ştiti voi pe toate?

barbie face foarte mult sex – ştiu si eu?…

barbie cand se pupa si fac sex – băi, ce învăţaţi voi acolo la grădiniţă?

papusi barbi care vorbesti cu ele prin semne – în ediţie specială pentru surdo-muţi.

jocuri cu barbie care nu se aud – asta doar pentru surzi.

barbie era la moda si cand erau tinere – eu consider că exprimarea corectă nu e Barbie e la modă ci moda e la Barbie, să fie clar!

avatare cu barbie si nume langa ea – învăţăm alfabetul cu Barbie.

Categoria Curiozităţi curioase, unde cititorii întreabă, dar cine să le răspundă?

ce inseamna mutamba – mutamba înseamnă ceva atât de profund încât nici măcar Guglea nu ţi’ar putea explica, te’ar trimite instant la faţa locului.

ce inseamna cuticule – orice pitzi ar putea răspunde fără nici o dificultate la această întrebare, doar face parte din domeniul ei.

ce inseamna termenul grai la laptop – dar în ce grai vorbeşti tu?

ce presupune botezul baietilor la nemti – bere multă.

cum fac copaceii la engleza – ai nevoie de facultate pentru asta.

cate coaste are un om – depinde de om. De exemplu, Adam are cu una mai puţin.

in ce zi sunt house wives – cui îi mai trebuie TVR când există torrents?

cum sa faci spagatul intr-un timp scurt – te scremi într’un timp cât mai scurt.

Categoria Sex-simboluri:

guy echer-in ce luna e nascut – dar cine e guy echer si când am vorbit eu despre el?

cati ani are cichi cean – cichi cean nu are vârsta!

compunere de cichi cean engleza – cichi cean are alte specialitati, nu face el compuneri la engleza.

poze de la ziua lui copilu de aur – sex-simbolul suprem…

Categoria Hi5-ul nostru cel de toate zilele, nu ne duce pre noi în ispită:

cum sa ai un mesaj de stare cool la hi5 – îl citezi pe Kant.

pilot blue air hi5 – probabil că Blue air nu’şi permite să angajeze piloţi decât în regim part-time, iar în restul timpului oamenii ăştia agaţă minore pe hi5…

mesajul de stare de pe hi5 sunt speciala – ca noi toţi, de altfel…

cum pot afla daca cineva are hi5? – citeşti în ceaşca de cafea.

cum se mareste poza de la hi5 – cu puterea minţii.

cum pun poza mea pe fundal la hi5? – narcisişti mai sunt unii, nu s’ar mai sătura de propria meclă…

Categoria De pe Gulgea adunate şi iarăşi lui Gulgea date:

dioptrii foarte mici – şi ce te dai maire?

modele de cutii craniene – câte le mai coace cutia craniană unora…

flori de piatra pitice la pliculete – o plantă care creşte la pliculeţ, ce interesant!

lectii caligrafie clasa I – ai sarit peste nişte cursuri importante din viaţa ta? Sper că n’ai ratat şi lecţiile de citire…

povesti pentru copii despre lene – de ce ar vrea oare părinţii să le vorbeasca copiilor despre lene, să’i înveţe la prostii?!

jocui noi dar foarte noi tineti minte – şi nu e deloc pretenţios…

fabrica de ciocolata angajeaza – spune’mi că angajează degustători, că şi aşa aveam nevoie de un job relaxat şi care să’mi ofere satisfacţii :D

cantitatea de cafea vanduta in portugalia – ce fel de curiozităţi sunt astea?

romania-brazilia cate ore faci cu avionu – multe rău, nici nu vrei să ştii!

greseala marturisita este pe jumatate iertata – aveai nevoie să’ţi confirme Guglea?

chimia prin glume – câta naivitate, nu există aşa ceva, prietene, chimia e o treaba serioasă!

sangerez mult cand m-am taiat – nu te mai tăia, eu ce să’ţi fac acum? Şi în loc să cauţi repede pe Guglea, eu zic să’ţi pui mai bine un plasture!

În cazul în care v’aţi pus şi voi această întrebare, o să vă împărtăşesc din experienţa mea proprie şi personală şi din investigaţia pe care am întreprins’o la faţa locului.

Eu de mai mult timp mi’am propus să donez sânge şi mi’au luat vreo câteva luni să’mi fac curaj, deşi nu am vreo oroare de ace sau de sânge în general, îmi e oarecum teamă, dar nimic ieşit din comun. Aşa că am fost chiar azi la Centrul de transfuzie sanguină sau Institutul de Hematologie, că nici acum n’am înţeles cum îi zice, dat fiind că au trecut câteva zile de la ultima beţie, am depăşit norma de legume şi fructe, am mâncat doar vegetarian de vreo săptămână, m’am hidratat intens etc. Am ajuns acolo pe la 9 şi ceva şi, fără nici o exagerare, pot spune că am ieşit din sala de donare la 12! Cu alte cuvinte, am petrecut aproape 3 ore completând formulare şi fişe, ne’au plimbat pe la 3 medici, ne’au făcut nu ştiu câte analize preliminare, luat tensiunea, cântărit (asistenta n’a vrut să mă creadă că am peste 50 kg, a trebuit să vadă cu ochii ei) şi muuuuulte întrebări. Şi mai mult decât atât, s’a lăsat cu o aşteptare (de aproape 3 ore, cum am zis) în nişte condiţii puţin spus neplăcute – curent, frig, mizerie, miros neplăcut, asistente şi doctori sictiriţi… Bine, până la urmă îi înţeleg într’un fel pentru atitudinea lor, probabil că aşa m’aş fi purtat şi eu dacă aş fi avut zilnic de a face cu astfel de oameni.

Şi acum am ajuns la chestiunea nr. 2 a problemei: cine sunt donatorii de sânge? O să încerc să trasez, in linii mari, profilul tipic: muncitor/tapiţer/faianţar/croitoreasă etc., în mare parte cu pielea colorată (aici chiar nu ştiu cum să fiu mai politically correct de atât), dornic de o mică ciupeală în zilele libere de la serviciu (ciupeală care constă în 5-6 bonuri de masă, nici n’am avut curiozitatea să mă uit exact câte), mare amator de seminţe pe care le sparge chiar şi când aşteaptă pe o bancă de spital… Mă uitam în jur şi m’am întristat când am văzut cât de puţine persoane vin să doneze doar pentru că ştiu că sunt oameni de a căror viaţă depinde de sângele tău, cred că erau doar 2 femei care veniseră cu gândul ăsta (pe lângă mine şi prietena mea), din cele 30-40 de persoane din sala de aşteptare. Aşa că auzi destul de frecvent câte’un burtos care le întreabă ţanţos pe asistente “Da’ dacă dau mai mult sânge câţi bani îmi daţi?”.

Şi mai trist e că, până la urmă, tot persoanele astea reuşesc să ducă binele până la capăt. Pentru că nouă ni s’a făcut rău. Eu mă dusesem cu gândul că termin în cel mult o jumătate de oră şi că o să mă simt probabil slăbită azi şi că o să stau în pat până mâine etc. Dar cele 3 ore de aşteptare te doboară în primul rând psihic, ajungi să intri destul de demoralizat acolo şi mort de foame, aşa că pentru a rezista trebuie să fii destul de puternic. Şi eu chiar nu sunt. Şi am ajuns la concluzia că pentru a dona sânge nu e de ajuns să’ţi iasă analizele normale, chiar nu suntem toţi capabili de asta. O donare înseamnă 450 ml de sânge în aproximativ 10 minute, ceea ce pentru unii e enorm, ca şi cantitate şi durată de timp (eu eram ferm convinsă că termini în 2-3 minute). Şi chiar nu’mi pusesem problema că cel mai greu este, de fapt, în timpul donării, aşa că m’a luat cam pe nepregătite când am simţit o ameţeală puternică şi că nu mai suportam cum mi se scurge sângele din corp şi inima o ia efectiv razna. Cred că la mine a fost mai mult un mic atac de panică decât pierderea sângelui, aşa că după 5 minute, pe la 300 ml a trebuit să le cer să oprească aparatul. Un nene asistent a început să ţipe la mine, nervos fiind că deja eram a 4a sau a 5a persoană care n’a fost în stare să umple punga astăzi, şi chiar nu ştiu ce se întâmplă cu sângele care nu ajunge la 450 ml, ar fi trist să’l arunce pur şi simplu… Oricum, e bine că mi’am aflat şi eu, în sfârşit, grupa sanguină şi că analizele pe care mi le’au făcut au ieşit, pare’se, în limite fireşti.

Ştiu că tonul grav nu’mi prea stă în fire când scriu şi că prefer să mă axez pe partea mai amuzantă a lucrurilor, dar de data asta nu mă simt capabilă. Chiar m’am întors tristă de acolo şi doar ce am terminat o repriză de plâns de ciudă ce mi’e că n’am rezistat să umplu punga, demoralizată fiind şi de faptul că m’am dus să fac un lucru util, dar ce am văzut acolo m’a făcut să mă simt efectiv ca o vită… Sfatul meu ar fi următorul: dacă vă ştiţi puternici şi rezistenţi, mergeţi să donaţi, fără să vă mai pese de condiţiile vitrege de care există posibilitatea să vă loviţi şi să vă gândiţi că sunt prea mulţi oameni în ţara asta care depind de voi… În plus, mai există şi alte centre de donare unde poate că lucrurile chiar sunt într’o situaţie mai îmbucurătoare şi poate că, pe viitor, tot sistemul de sănătate din România va fi altul…

România e tristă!

O prietenă poloneză mi’a povestit că ea donează frecvent la ea în ţară, iar când a fost şi în Portugalia, treburile au fost nu doar foarte civilizate, dar oamenii de acolo erau foarte drăguţi şi i’au trimis şi SMS de ziua ei, la câteva luni după. Dacă alţii pot, de ce n’om putea şi noi?!

Nu ştiu alţii cum sunt, dar eu una, de atâtea luni de zile de când tot răspund cu maximă seriozitate dilemelor ascultătorilor, îmi simt capul împuiat de variaţiuni pe tema Barbi(e)/y, Hi5, şpagat şi cichi cean şi am ajuns la concluzia că Guglea chiar dăunează grav sănătăţii. Dovada se regăseşte în rândurile de mai jos:

Categoria Guglea fără Barbie e ca nunta fără lăutari:

barbi face engleza – faptul că e americancă chiar nu e de ajuns?

barbie se duce la gradinita – băi, da e majoră deja!

desene animate cu barbie inchide ochi – nişte desene foarte educative.

barbi fara sa se auda – deci Barbie foloseşte ultrasunete, doar delfinii şi veveriţele o aud.

jocuri care barbi are cana si este ziua ei – la ce fel de jocuri visează copiii din ziua de azi…

barbie jocuri cu detectivi care merg – lumea asta se duce de râpă.

jocuri cu barbie sa aiba haine de doamne – Barbie este ea însăşi o cucoană, dar se ştie că (nu) haina îl face pe om, adică pe Barbie.

barbie da casa iti traga din ochi – e ceva putred în fraza asta.

barbi invata sa scrie – la vârsta ei?!

barbi in noaptea de paste – deci şi Barbie se duce să ia lumină!

barbi este cea mai tare – nu’i aşa?

cine este barbi – ia ghici!

barbi peste copaci – sau Barbie în pădurea adormită.

barbi cu mare foarte adanca – ocean?

jocuri cu barbi care se saruta in ora – Barbie în postură de adolescentă rebelă.

barbie cum face clatite – n’ai să vezi tu asta!

papusa barbie si ken in diferite tari – cât de diferite?

v-as ruga daca pot cu papusi barbie – roagă’ne!

imbraca barbi modesta – de unde atâta modestie, vorbim de Barbie aici!

jocuri de facut amor si dragoste cu barbi – mi se pare mie sau puştii de 8 ani sunt din ce în ce mai perverşi?

film cu barbi face sex cu un om – deci ce spuneam!

Categoria Aici Radio Guglea Actualităţi:

inventatorul fierului de calcat din bronz – Iisus.

cum recunosti un trening original adidas – după dungi.

cum arata romania in ziua de azi – mai murdară ca ieri şi mai puţin murdară decât mâine…

compozitia chimica a marijuanei – cui îi mai pasă dacă’şi face treaba? :D

cum se raspunde la o intrebare? – cu un răspuns.

3 adaptari ale porumbelului la zbor – aripi, pene, fulgi.

cum dracu se activeaza un cont hi5 – da de ce eşti aşa nerv0s, ce ţi’a făcut Hi5?

de ce imi da eroare la hi5? – Hi5 nu dă niciodată eroare, eroarea dă Hi5!

Categoria Of, viaţa mea:

cand ti se zbate spranceana stanga inseamna – înseamnă că ai cancer de sprâceană, e grav, fă’ţi o sprânceanografie!

imi bate ochiu drept de cateva zile incoace – trist! neuro-psihiatria te aşteaptă.

cum afli ca ai nevoie de ochelari de vedere – e foarte simplu: când nu mai vezi.

Categoria Dar de ce întrebaţi?

reactie violenta cu detergent – da ce’ai cu bietul detergent, ce ţi’a făcut?!

ce functie sintactica aer vad pepeni – o funcţie mult prea sintactică să te prinzi tu.

vai de tine pamant si mare – şi vai de tine, Guglea!

provenienta literelor romane – hmm, să ne gândim, să fie cumva Roma Antică?

vreau jocul cu baiatul care sare in pisc – asta e ceva metaforic?

cum se scrie chichi cean – exact aşa!

monstre de tumori conservate – oamenii chiar au fantezii ciudate pe lumea asta!

un singur baiat functie sintactica – şi ziceţi că vor să scoată gramatica din şcoală?

locuiesc in portugalia – şi ce te dai mare?

sus, jos, avand, oricand, inainte, dreapta – decizii, decizii…

hmm..poze artistice chiar te prind!!!.. – caută direct pe Hi5!

invat spagatul – şi tu te dai mare?

cele 69 de pozitii desene – ca să nu zici că Guglea chiar nu’ţi este de vreun folos, îţi dau eu nişte idei:69 pe portativ

Iar acum nu faceţi prostii!

decisions1

Nu’mi dau seama dacă aşa am fost eu toată viaţa sau am suferit vreo gravă mutaţie genetică, dar de când mă ştiu eu pe mine insămi, mereu am avut o anumită oroare de decizii. Mă îngrozeşte cumplit orice ţine de procesul de luare a unei decizii, mă sufocă ideea că viaţa asta e prea scurtă ca să depindă doar de nişte hotărâri colosale care ar putea s’o schimbe la sânge. Pentru că decizie înseamnă şi să spui dacă vrei puţine neagră sau pâine integrală, dar şi încotro s’o apuci în viaţă. Pentru mine una, ambele tipuri de decizii sunt la fel de complicate, chit că ţine de pâine sau de întreaga mea existenţă.

Mintea mea efectiv refuză să mai gândească în momentul în care se simte constrânsă de imaginea înspăimântătoare a unei bifurcaţii de care ştii că atârnă tot viitorul tău şi nu ai voie sa spui un simplu “stânga” sau “dreapta” pentru că e veşnic cineva acolo lângă tine care îţi tot dă ghionturi pe sub coaste, zicându’ţi cum că nu te pripi, gândeşte’te bine. Pentru mine e ca şi cum m’ai înjunghia dacă’mi spui aşa ceva. Fie zic instinctiv prima opţiune care’mi răsare în minte, fie o să stau în bifurcaţia aia până oi bloca toată circulaţia, fie ea şi metaforică.

Ca să ofer şi o justificare ştiinţifică pentru ce poate părea la prima vedere un simplu comportament imatur, ţin să aduc în favoarea mea următorul argument: statistic vorbind, pe durata întregii mele existenţe, oricât de scurtă sau nu ar fi ea, cele mai bune decizii le’am luat fără să gândesc. De exemplu, m’am gândit 10 ani de zile să fac Facultatea de Limbi Străine, încă de pe vremea când aveam pampoane şi pete de cerneală pe deşte visam la ea şi iată că nu există zi să nu regret alegerea asta. Şi, totuşi, nu mi’a luat nici 3 secunde să aleg portugheza şi iată cât de fericită mă face! Şi toate astea sunt decizii schimbătoare de viaţă!

Acuma spuneţi’mi voi mie cum îi zice unui om ca mine de nu se poate decide în veci ce vrea el să facă. Eu aş tinde să cred că de fapt e chiar definiţia clasică pentru copil, dar apoi îmi arunc câte’un ochi spre propriul buletin şi sunt acolo nişte cifre care se tot zbat să demonstreze contrariul. Acuma eu pe cine să mai cred? Ce decizie complicată, cum de dau eu numai de aşa ceva?!

Şi ca să mă ridic la înălţimea legală de adult cu acte, o să’l citez iară pe Saramago, dar numai pentru că vorbele lui chiar se potrivesc mănuşă:

Nu noi luăm decizii, deciziile ne iau pe noi…

Aha! Atunci eu de ce’mi mai bat capul cu deciziile când aş putea să mă duc să joc şotron?!

Eu şi Alexandra am fost colege de cămin anul trecut. Nu ne despărţea decât un perete subţire, împărţeam aceeaşi zi de curaţenie în apartament, făceam mereu schimb de dulciuri şi prăjituri, cum nici una din noi nu putea trăi fără un mic sugar rush zilnic. Alexandra are o voce de vis, e incredibil cât de frumos cântă, cred că cel mai bine îi ieşea Je t’aime a Larei Fabian şi toţi îi spuneam să mergă la Megastar că merită să’şi cultive talentul. Şi e o fată bună. Nu cred că am cunoscut un om mai vorbăreţ şi mai prietenos decât ea, îi plăcea la nebunie să stea de vorbă oricând şi despre orice…

Nu mi’a venit să cred zilele trecute când am intrat în facultate, după atâtea luni departe de ţară, şi primul lucru pe care l’am văzut a fost afişul ăsta:

afis_umanitar1

La Universitate şi în căminele noastre o să’l găsiţi peste tot, ca şi pe orice forum, site sau blog de’al UB, nimeni n’a rămas indiferent la ceea ce se întâmplă cu ea. Diagnosticul este crunt (tumoră cerebrală malignă) şi după 3 intervenţii chirurgicale la Spitalul Municipal în doar 2 luni, care i’au şi paralizat partea stângă a corpului, ultima ei şansă de a se vindeca este un tratament la o clinică din Turcia. E cumplit să te gândeşti că, pe nesimţite, viaţa unei tinere de 20 ani a ajuns să valoreze 20.000 euro, pe care părinţii ei nu’i pot strânge fără ajutor.

Dacă cineva poate să o ajute în vreun fel, dacă ştiţi cumva vreo bancă sau vreo companie dispusă să sponsorizeze tratamentul, atunci o să vă rog să o faceţi, pentru Alexandra timpul se scurge acum de zeci de ori mai repede decât pentru oricare dintre noi…

Despre Alexandra s’a tot scris şi în presă, în Evenimentul zilei şi Libertatea, precum şi într’o sumedenie de bloguri (aici, de exemplu, puteţi vedea întreaga fişă medicală a Alexandrei).

Sponsored by Guglea.

Profitând de bunătatea de wi-fi care îmi tot pică din cer când mi’e mai mare nevoia, vă prezint topul celor mai cu moţ căutări de săptămâna asta. Al 13-lea episod, să fie cu noroc şi la mai mare…

Categoria Acolo unde Barbie nu e, nimic nu e:

barbie saruta intruna – Guglea, spune’mi te rog că nu a căutat asta un copil de 6 ani, deşi aşa ar părea la prima vedere…

poze cu barbie si delfin mari – Barbie revine într’un rol de succes: Barbie şi Flipper, prietenie pe muchie de cuţit.

barbi cumpara la catel haina noua -şi pe căţel îl cheamă Bubico?

cum se trag barbiile – de coadă.

911 jocuri cu barbie care zbor – ştiu că vi se pare o exprimare agramaticală, dar Academia Română a decis că Barbie nu are nevoie să facă acordul cu predicatul. Autonomie morfo-sintactică!

cum o cheama pe sora lui barbie – se află cineva în posesia arborelui genealogic al lui Barbie?

barbie familie un copil adica o fata – adică pe tine chiar nu te doare capul când gândeşti de’astea?

jocuri barbi isi ingrijeste floarea – urmându’şi vocaţia de grădinăreasă… Mare ţi’e grădina, doamne!

barbie face de mancare cu cutitul – iar continuarea o puteţi citi în rândul de mai jos.

barbie merge în oraş şi bate lumea – instincte violente avem toţi. Continuarea tot mai jos o găsiţi.

barbi merge la biserica – unde se pocăieşte pentru a’i fi iertate păcatele de mai sus.

barbi si baiatul se saruta in secret – acum cade iar în păcat.

barbi unde esti? – în iad, unde crezi că au dus’o atâtea păcate?

barbi ma auzi? – Pământul către Barbie, Pământul către Barbie!

Categoria Ce teme vă dă vouă profa de română?!

de unde provine cuvintul brambura – provine de unde nici nu te aştepţi.

substantive cu dublu aa wikipedia – copii, ţineţi minte, pentru teme folosiţi abecedarul, nu wikipedia!

auzenii explicatie sintactica morfologic – auzeniile nu au nici măcar o explicaţie logică, d’apoi sintactică!

Veşnica categorie Aruncaţi picioarele’n aer, cine nu face şpagatul e fraier:

cum se face spagatul printre picioare – doar un miriapod te’ar putea învăţa.

daca am 17 ani mai pot face spagatu – da’ ce’ai făcut 17 ani până acum?

Categoria Mecatronisme:

cateva vorbe despre mecatronica – nu ştiu, habar n’am, ce treabă am eu cu roboţii. Mai vrei şi alte vorbe?

mecatronica ce pot sa devin – poţi să devii un soi de Gepetto al secolului XXI.

Categoria La mintea cocoşului:

cum se imbraca beckham – cum zice Victoria.

ishiguro kazuo sa nascut – logic că s’a născut! Că doar n’o fi scriind din viitor.

copilu de aur buze letale – probabil, nu mi’am pus niciodată problema.

cum ajung la lisabona cel mai ieftin – pe jos, doh!

lisabona e aproape de porto – pe jos, nu.

cum pot afla informatii despre fratele meu – de la Surprize, surprize.

cartile care m au impresionat – lumea a ajuns să creadă cu Guglea poate să citească gândurile acum?

moda tineretului european al secolului x – deci chiar nu ştiu dacă prin secolul X tinerii erau la fel de emo ca în zilele noastre, tot ce se poate.

practic in bucatarie nr.3 2009 – dacă mă întrebai de Elle, poate ştiam mai multe.

trasaturile turistului modern – card VISA, paşaport de Germania sau SUA.

Categoria Disperarea când îmi vine:

jocuri de distrus lucruri casnice – respiră adânc timp de 20 secunde.

cand incepe dansez pt tine – când îi stă lui Bănică freaza.

am scapat mult piper – suflă repede!

m-am taiat la deget – copii, nu fiţi emo!

imagini avatar pe carte sa scrie caut gagica – să mă anunţi când găseşti, şi avatar, şi gagică.

erotice cu obeze – cât de disperat trebuie să fii?!

mi-e teama si nu ma pot opri din mancat – şi cu ce crezi că te’ar putea ajuta Guglea?

Continui cu lepşele, ca să vedeţi că’s om de cuvânt şi nu las nici o vorbă în vânt. Pff, a sunat cumva poetic?

Leapşa de stare vine de la soră’mea şi de la Gemene deoptrivă şi ar suna cam aşa:

Sunt cu gândul departe.
As vrea să mă teleportez în timp şi spaţiu.
Pastrez orice mărunţiş, dat fiind că mai toate nimicurile capătă o valoare sentimentală pentru mine.
Mi-as dori să le pot face pe toate deodată.
Nu-mi place să mă lovesc de limite de orice fel.
Ma tem de dorul meu de ducă.
Aud veşnic muzică.
Imi pare rau de lucrurile pe care nu voi apuca vreodată să le fac şi de locurile unde nu voi ajunge.
Imi plac visele.
Nu sunt aşa de hotărâtă precum mi’aş dori.
Cant de 2 ori pe an.
Niciodata nu sunt în stare să’mi organizez gândurile.
Rar îi jignesc pe ceilalţi.
Plang cu motiv, de obicei.
Nu sunt multumita când nu reuşesc să fac tot ce’mi propun.
Sunt confuza când nu ştiu încotro s’o apuc în viaţă (adică zilnic).
Am nevoie de timp şi de mai multă organizare.
Ar trebui să nu mai iau decizii pripite. Deşi dacă ar fi să’l cred pe Saramago, nu noi luăm decizii, deciziile ne iau pe noi.

Leapşa cu zâmbete vine de la Ambasadoarea, care mă provoacă să mărturisesc care’s motivele pentru care zâmbesc eu des.

  • oamenii sunt principalul motiv pentru care zâmbesc, fie ei familie, prieteni sau necunoscuţi, chit că e din cauza glumelor pe care le fac sau a expresiei feţei sau a vreunui gest stângaci sau îndrăzneţ sau stupid. De fapt, cred că sunt foarte rari pe lumea asta oamenii care să nu mă facă să zambesc câtuşi de puţin.
  • propriile mele idei şi gânduri, mai ales când devin prea stupide.
  • râd şi de ce’mi amintesc, recunosc!
  • copiii.
  • muzica.
  • serialele şi filmele.
  • cărţile bine scrise.
  • chiului zilnic de la facultate, ceiul din Spring cu fetele, nopţile de beţie, serile de ieşit cu poşeta plic la subraţ.

Da, băi, zâmbesc des, avea dreptate Ambasadoarea. Zâmbesc şi când scriu toate astea… Şi mai vreau să zâmbească şi Alice de Tiramisu, precum şi Oaanaa că i’am promis leapşă negreşit!

Ultima leapşă care s’a lipit de mine vine de la Oaanaa şi e mai grea decât poate căpşorul meu să îndure on a regular basis, dar noa, am făcut şi eu eforturi intelectuale că doar dragostea de lepşe o cere :)

- se merge pe pagina asta de pe Wikipedia, unde ti se dau articole random;

- se ia titlul articolului rezultat si asta e numele formatiei;

- apoi, trebuie cautat un citat celebru, pe pagina de aici, evident, prin modul random; dupa care se copiaza ultimele 5 cuvinte ale ultimului citat, asta fiind numele albumului;

- pentru ca orice coperta a unui album care se respecta trebuie sa aiba si o poza, se merge pe Flickr, şi se merge la Explore, apoi la Last 7 days si de acolo se ia a 3-a poza; avem si coperta.

- adunam toate aceste chestii intr-un programel de lucrat pe poze si postam rezultatul aici.

După prelungi minute de meditaţie profundă, am ajuns la următorul rezultat:

- Thirumalai is a Tamil film which released on Oct 24, 2003 and was directed by Ramana.

- “No one else can see”. Şi tot citatul: ” Talent hits a target no one else can hit; Genius hits a target no one else can see”. Arthur Schopenhauer (1788 – 1860)

Deci iată ce’a făcut artistul din mine:

byron-bay-lighthouse

Nu’mi pare rău decât că eu nu’s în stare să (prea)lucrez decât în Paint, asta am învăţaţ eu să fac în clasa a 4-a şi n’am reuşit să depăşesc acest moment, ştacheta este mult prea ridicată :)). Plus că poza îmi aminteşte prea tare de un loc foarte asemănător peste care am dat noi în Portugalia şi mă durea sufletul să o stric cu diverse texte, fie ele şi nume ipotetice de album. Per ansamblu, eu zic că toate 3 elementele s’au potrivit surprinzător! Iar acum îi provoc la creativitate pe Alina, Mihai, Green Girl şi Nicole.

O fi titlul ambiguu, dar ideea care planează asupra lui e evidentă, aş spune eu: fie mi s’a dus vestea cum că aş fi tare pricepută la orice leapşă, fie am devenit un soi de magnet pentru astfel de activităţi, că de multe luni încoace nu cred că am ratat prea multe lepşe care umblă nestingherite printre bloguri. Dat fiind că am 5 lepşe pe lista de aşteptare, le împart în două şi le servesc pe rând, ca să le pot înghiţi fără sughiţuri :).

Leapşa cu cântec(e) vine de la soră’mea Green Girl care zice cum că ar trebui să enumăr 10 melodii preferate (ale momentului, presupun eu):

  1. Mariza – O silêncio da guitarra
  2. Tribalistas – Velha infância
  3. Toranja – Carta
  4. Royksopp – Alpha Male
  5. Royksopp – So Easy (mă opresc la 2 melodii, deşi tot albumul e genial şi îl ascult în prostie de ceva vreme)
  6. Rodrigo Leão – Gente diferente
  7. Rodrigo Leão – As cidades (nota 10 pentru întreg albumul, nu mă mai satur de el)
  8. The Distillers – Love is Paranoid (sub influenţa nocivă a soră’mii – glumesc, bre :P
  9. Florence and the Machine – Girl with One Eye
  10. Gogol Bordello – Alcohol (asta era melodia oricărei beţii pe care o făceam noi în Lisabona)

Leapşa nostalgică vine de la Gemene şi spune cum că ar trebui să vorbesc despre lucrurile de care mi’e mie dor din vremurile de mult apuse:

  • mă topesc de dor după primele îngheţate Delta, din’alea cu fructe “sculptate” pe ele şi foarte colorate, şi de ingheţatele alea de le băgai tu în congelator, tot colorate şi cu nişte pinguini pe ambalaj. Le mai ştiţi, că a început să’mi fie teamă ca nu cumva să fi existat doar în mintea mea, că nimeni nu pare să le recunoască. E drept că aveau ele o formă mai falică aşa, să mă exprim literar, dar nu pot să cred că imaginaţia mea ar fi atât de bolnavă!
  • mi’e dor de guma turbo, al cărei gust şi miros e incomparabil, de caramelele cu lapte, de jeleurile viermişori, de gumele în formă de lămâie pe care ţi le dădeau vânzătoarele rest, de măr cu biscuiţi, de colărezii pe care îi făcea mamaia, de griş cu lapte. Ştiu că unele dintre astea încă mai există, dar nu mai au acelaşi farmec ca pe vremuri. Şi da, mi’e greu să’mi iau gândul de la mâncare pentru că mor de foame.
  • de la teveu mi’e dor de Robingo şi de Preţul corect (don’t ask, nici nu ştiu de ce’mi vin astea în minte).
  • de sucul de la dozator şi de cel la pliculeţe pe care’l făceai cu apă.
  • de vitaminele efervescente. Jur că mereu mi’au plăcut, şi acum mai stau cu gândul la ele.
  • de pititea şi leapşa de le jucam la ţară. De fapt, mi’e dor de toate vacanţele petrecute la bunici.
  • de joaca cu lutul. Făceam tot felul de figurine, odată ne’a venit şi ideea excentrică de a face rune (inspiraţi fiind de Formula As a maică’mii) ca să ne ghicim viitorul :)
  • de bostanii ciopliţi cu lumânare înăuntru, în nopţile de vară de la ţară, şi de poveştile de groază spuse la lumina bostanilor.
  • de Sailor Moon.
  • de Cei trei muschetari, David Copperfield, Singur pe lume, Winettou şi Insula comorilor.
  • de grădiniţă.
  • de mărgelele, pantofii şi rujurile maică’mii, precum şi de poşeta ei plic (pe care mi’am promis că o fur :D).
  • de aparatul foto rusesc al lui taică’miu şi de taică’miu în general.
  • de vacanţele la Predeal sau la Covasna, când eram noi o familie şi soră’mea era aşa de mică şi scotea perle chiut gen cămuşă în loc de căpşună :)
  • de certurile şi bătăile cu soră’mea. Acum am crescut aşa de tare că nici nu mai suntem în stare să ne certăm.

Şi mi’e dor de foarte multe lucruri mici şi mari care mi’au făcut copilăria fericită. Leapşa merge către soră’mea, să văd dacă ne potrivim la gusturi, către Tomata, că tot n’am mai lepşuit’o de multă vreme, către Ambasadoarea şi Anna, că poate le plac şi lor nostalgismele. Şi bineînţeles că ar merge şi către Oaanaa-cea-de-neplictisit, din dragoste de lepşe :P, doar că a mai primit’o şi de la Gemene, dar nu s’a achitat, aşa că ar cam fi cazul!

Mai multe lepşe mâine, fiţi pe fază!

I’ve always tried to happen to life. But it’s time I let life happen to me.

(John Fowles – The Collector)

Deşi eu trecut mai bine de 3 ani de când am citit Magicianul, îmi dau seama că nu mi’am revenit nici acum din surpriza pe care am avut’o. E uimitor ce poate face un scriitor bun din cititorii săi, cum se poate juca cu tine în aşa fel încât să nu mai poţi distinge realitatea de ficţiune. Iubita locotenentului francez face un lucru asemănător, însă sub masca romanului tipic victorian siropos, dar la sfârşitul cărţii îţi dai brusc seama că de fapt habar n’ai care dintre personaje a avut dreptate, care a înşelat şi care a fost înşelat. De fapt, probabil că singurul înşelat de romanele lui Fowles rămâne tot cititorul…

Colecţionarul, romanul său de debut, e diferit de cele ce’i vor urma, însă are acelaşi dar de a nu te lăsa indiferent. Pe mine m’a indignat cumplit! L’am citit cu mare plăcere, pentru că e bine şi fluent scris, limbajul adoptat de Fowles i se potriveşte foarte bine personajului, dar lumea văzută prin ochii unui psihopat îţi trezeşte reacţii puternice, mai ales dacă te laşi implicat în acţiune.

Nu’mi place să rezum acţiunea unei cărţi pentru că fiecare cititor are dreptul de a afla singur cum evoluează lucrurile, însă este evident chiar de la prima pagină că Frederick, un colecţionar de fluturi îmbogăţit printr’o întâmplare, îşi propune să o răpească pe Miranda, fata pentru care făcuse o adevărată pasiune încă de mulţi ani. E povestea omului mediocru care nu poate câştiga ceva prin forţele proprii, aşa că decide să apeleze la mijloace josnice pentru a obţine ceea ce’şi doreşte. Frederick se dovedeşte a fi mai mult decât un mediocru, un adevărat psihopat şi gândul că sunt mii de oameni ca el pe lumea asta te înspăimântă.

Intertextualitatea dintre Colecţionarul lui Fowles şi Furtuna lui Shakespeare este mai mult decât evidentă, şi nu doar prin numele celor două personaje. Miranda este, pe de o parte, fluturele pe care Frederick şi’a dorit întotdeauna să’l prindă pentru a’şi completa colecţia, iar pe de altă parte fiinţa superioară la nivelul căreia el nu se va ridica niciodată. Pentru că Frederick nu este corespondentul lui Ferdinand decât prin nume, adevărata lui natură este cea a lui Caliban, bruta inferioară şi necultivată. “The ordinary man is the curse of civilization” este, poate, cel mai important dintre mesajele romanului…

Cartea în română o puteţi cumpăra de aici.

O să încep prin a’mi cere scuze pentru întârzierea de rigoare, dat fiind că postul ăsta trebuia să apară de ieri, însă din cauza condiţiilor vitrege de care m’am izbit cu brutalitate (mai exact, 20 grade diferenţă) nu m’am prea putut ridica din pat până acum. Şi cum acasă n’am wifi (deşi tare bun ar mai fi fost, doamne), abia acum am reuşit să’mi îndeplinesc îndatorirea de a răspunde ascultătorilor. Iar ca nu cumva să încep despre multitudinea de plase de rafie de care m’am izbit în aeroport la Lisabona (că de Băneasa nici nu se mai pune problema), prefer să scurtez brusc orice altă introducere şi să trec la treabă…

Categoria O lume minunată în care veţi găsi numai Barbi(e):

http://www.mama vrau papusi babari si macare – eu îţi recomand un abecedar.

barbie e om de afaceri – nimic nu mă mai miră.

ken si barbie cantand – Albano şi Romina Power în variantă modernă.

barbi tampita – aţi tâmpit’o voi!

jocuri cu papusi barbi goale si ne goale – Unde ţi’e capul pe noptieră?

cei mai multi a lu barbi – neuroni?

joc cu barbie cand tunde o persoana – ţara arde…

barbi isi saruta iubitul – aşa, şi?

filme barbi ai inteles – eu am înţeles, dar nu ştiu cât de bine înţelegi tu…

barbie si sarmana creatoare desene – sărmana creatoare Vera Wang? Donatella Versace? E ceva ce nu se pupă aici…

jocuri cu barbi si baieti care se saruta – cine se sărută, mai exact?

sarutul lung a lui barbie – o nouă telenovelă marca Acasă TV.

jocuri barbie gospodina fara pereche – iar asta sună a titlu de manea.

este voie sa folosesc papusa barbie – depinde la ce vrei s’o foloseşti…

vreau sa innot cu barbi – drum bun şi cale bătută!

barbie ingrijeste magazin de haine joc – şi mie care mi se părea că Mahjong e un joc interesant…

barbi si barbie – şampon şi balsam…

barbie e la ei si apoi pleaca – adică Barbie musafir (în cazul în care exprimarea era prea plastică).

martisoare cu cap barbie – e clar că Barbie e de mult timp un simbol al capitalismului şi al societăţii de consum, dar chiar în halul ăsta?

jocuri cum ii da un baiat la barbie martisor – să mă anunţi şi pe mine dacă găseşti, da?

barbie în oraş se duce la stilist – Barbie nu are nevoie de stilist, stilistul are nevoie de Barbie (nu’i aşa că şi Barbie poate fi un bun Chuck Norris în domeniul ei? :D)

barbie face salata – de crudităţi?

barbie merge la piscina, soping – pe principiul mai avem nevoie şi de şoping…

barbie vreau sa fac mancare – da chiar te rog!

jocuri barbie barbie este bolnava tu şi mintea ta bolnavă!

barby gatiti clatite – îi vorbeşti cu dumneavoastră? Sau ai dificultaţi îm a face acordul subiectului cu predicatul?

jocuri barbie si pantofi sa aiba tocul cui – Tocurile cui sunt o armă albă, trebuie să ai peste 18 ani pentru un asemenea  joc.

Categoria Aruncaţi picioarele’n aer, cine nu face şpagatul e fraier:

mai pot incerca sa fac spagatu la 19 ani – doar dacă ţi’ai făcut asigurare de viaţă!

cum sa faci spagatu daca nu esti elastic – dacă nu eşti un elastic de păr, e foarte riscant să faci şpagatul, ai mare grijă!

vreau sa invat sa fac spagatu – şi cine te împiedică? Picioarele cumva?

fete in club de noapte fac spagatul – mai ai multe fantezii din’astea?

instrucţiuni pentru a face spagatu – trage aer în piept şi crăcănează’te. Apoi sună la 112.

Categoria Eminesciene:

din cand ironica mea soarta – sună a vers din Scrisoarea I, nu’i aşa?

nimic nu-i de ajuns – nu te contrazic!

10 zile nu mi-e de ajuns – Eminescu în variantă Guţă.

intreb intreaba intrebari raspuns raspunsuri - bâlbâiala ca mod de viaţă şi  izvor nesecat de inspiraţie.

Categoria Ce’i mai mică şi mai mică decât mintea de furnică:

ce trebuie sa manance un betonist? – beton, mult beton. 

numele celor 7 pitici – 1, 2, 3,  4, 5, 6 şi Ăla micu.

enciclopedia unghiei – Unghia este intr’adevăr un subiect de discuţie enciclopedic…

la ziua lui copilu de aur in february 24 – de ce m’ar interesa pe mine?

Categoria Universul ştiinţei:

 tabla inmultirii pas cu pas – Pasul 1: Dacă nu eşti Chuck Norris, nu poţi înmulţi cu 0. Pasul 2: Orice număr înmulţit cu 1 este egal cu el însuşi, chiar şi 0, dacă eşti Chuck Norris. Pasul 3: Orice număr înmulţit cu 2 se dublează. Pasul 4: Orice număr înmulţit cu 3 se triplează.

cine a inventat chimia – Nu ştiu, dar din fericire pentru el a murit!

cum facem sa arda cu flacara continua hidrogenul – îi dai foc.

Categoria Hi5-ul  nostru cel de toate zilele, amin:

cu totii stim caractere pt hi5 – atunci de ce mai întrebaţi, domne?!

cum fac sa nu mai raman logat pe hi5 – dai logout?

hi5-nicoleta speciala – specială ca noi toţi, de altfel…

ce sa fac daca imi da eroare hi5 – te sinucizi.  Hi5 nu dă eroare, creierul tău da!

la ce este util hi5? – este un mister care încă nu a fost elucidat.

Categoria Am intrat în anul morţii:

ce faci cand cuticulele parului o iau razna – părul are cuticule sau tu ai unghii în loc de păr?!

fata foarte rosie uneori numai barbia alba – te’ai spovedit, vezi să nu mori nepregătit, fără lumină.

cand se zbate barbia – e semn că trebuie să dai drumul la căldură.

miop si ved dublu - scoate’ţi ochii, nu vezi că nu mai sunt buni la nimic?

fript fier calcat – telegramă către 112.

Categoria Cum să… Sfaturi practice şi mai puţin practice:

cum cuceresti o fata pe mess si c intreb – păi ai putea să apelezi la un chestionar simplu: bn, cmf, asl pls… Pun pariu că o s’o dai gata!

cum pot afla cati ascultatori ai pe radio – depinde de radio. Dacă eşti Radio Trinitas, calculezi numărul de pomelnice sosite pe adresa redacţiei. Dacă eşti Radio România Banalităţi, verifici la urgenţe câţi bătrâni au intrat în comă de plictiseală.

cum sa cumperi o geanta-jurnalul unei fete – te ghidezi după instinct şi după banii din cont (asta e metoda mea).

cum sa renunt la abonament vodafone – suni la *222 şi începi să înjuri.

cum poti sa trimiti credit de pe abonament – printr’un porumbel.

cum sa protejam lumea de carii – ne spălăm pe dinţi.

Categoria Inadaptaţi lingvistic:

morfologia cuvantului robinet – robinet e mai substantiv decât pare, te asigur.

cand se pun doi de i la un cuvant – În primul rând se spune “doi i” şi în al doilea rând îţi recomand un abecedar.

ce s-ar intampla daca nu ar exista substantivul – Pământul s’ar surpa.

modul genitiv, dativ, acuzativ la ce intrebari – caută în abecedar!

Categoria specială În aer:

cum e zborul cu blue air – din proprie experienţă pot spune cu mâna pe inimă că zborul cu Blue Air suge! În primul rând, nu decolează niciodată la timp (prima dată am plecat cu o oră şi jumătate mai târziu, iar a doua oară  cu 30 minute întârziere). În al doilea rând, zborul nu durează niciodată cât este programat iniţial, de obicei e cu minim 15-20 minute mai lung, indiferent de condiţiile atmosferice. În al treilea rând, este probabil singura companie care te pune să plăteşti pentru orice bagaj de cală o taxă de 7 euro, fără nici un motiv. În al patrulea rând, stewardesele sunt piţi.

În ciuda întârzierii de o zi, sper că remarcaţi abundenţa de categorii şi de întrebări, motiv care dovedeşte din plin că a meritat aşteptarea. Am I right or am I right? :D

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 187 other followers