De ce (nu) donează românii sânge

În cazul în care v’aţi pus şi voi această întrebare, o să vă împărtăşesc din experienţa mea proprie şi personală şi din investigaţia pe care am întreprins’o la faţa locului.

Eu de mai mult timp mi’am propus să donez sânge şi mi’au luat vreo câteva luni să’mi fac curaj, deşi nu am vreo oroare de ace sau de sânge în general, îmi e oarecum teamă, dar nimic ieşit din comun. Aşa că am fost chiar azi la Centrul de transfuzie sanguină sau Institutul de Hematologie, că nici acum n’am înţeles cum îi zice, dat fiind că au trecut câteva zile de la ultima beţie, am depăşit norma de legume şi fructe, am mâncat doar vegetarian de vreo săptămână, m’am hidratat intens etc. Am ajuns acolo pe la 9 şi ceva şi, fără nici o exagerare, pot spune că am ieşit din sala de donare la 12! Cu alte cuvinte, am petrecut aproape 3 ore completând formulare şi fişe, ne’au plimbat pe la 3 medici, ne’au făcut nu ştiu câte analize preliminare, luat tensiunea, cântărit (asistenta n’a vrut să mă creadă că am peste 50 kg, a trebuit să vadă cu ochii ei) şi muuuuulte întrebări. Şi mai mult decât atât, s’a lăsat cu o aşteptare (de aproape 3 ore, cum am zis) în nişte condiţii puţin spus neplăcute – curent, frig, mizerie, miros neplăcut, asistente şi doctori sictiriţi… Bine, până la urmă îi înţeleg într’un fel pentru atitudinea lor, probabil că aşa m’aş fi purtat şi eu dacă aş fi avut zilnic de a face cu astfel de oameni.

Şi acum am ajuns la chestiunea nr. 2 a problemei: cine sunt donatorii de sânge? O să încerc să trasez, in linii mari, profilul tipic: muncitor/tapiţer/faianţar/croitoreasă etc., în mare parte cu pielea colorată (aici chiar nu ştiu cum să fiu mai politically correct de atât), dornic de o mică ciupeală în zilele libere de la serviciu (ciupeală care constă în 5-6 bonuri de masă, nici n’am avut curiozitatea să mă uit exact câte), mare amator de seminţe pe care le sparge chiar şi când aşteaptă pe o bancă de spital… Mă uitam în jur şi m’am întristat când am văzut cât de puţine persoane vin să doneze doar pentru că ştiu că sunt oameni de a căror viaţă depinde de sângele tău, cred că erau doar 2 femei care veniseră cu gândul ăsta (pe lângă mine şi prietena mea), din cele 30-40 de persoane din sala de aşteptare. Aşa că auzi destul de frecvent câte’un burtos care le întreabă ţanţos pe asistente “Da’ dacă dau mai mult sânge câţi bani îmi daţi?”.

Şi mai trist e că, până la urmă, tot persoanele astea reuşesc să ducă binele până la capăt. Pentru că nouă ni s’a făcut rău. Eu mă dusesem cu gândul că termin în cel mult o jumătate de oră şi că o să mă simt probabil slăbită azi şi că o să stau în pat până mâine etc. Dar cele 3 ore de aşteptare te doboară în primul rând psihic, ajungi să intri destul de demoralizat acolo şi mort de foame, aşa că pentru a rezista trebuie să fii destul de puternic. Şi eu chiar nu sunt. Şi am ajuns la concluzia că pentru a dona sânge nu e de ajuns să’ţi iasă analizele normale, chiar nu suntem toţi capabili de asta. O donare înseamnă 450 ml de sânge în aproximativ 10 minute, ceea ce pentru unii e enorm, ca şi cantitate şi durată de timp (eu eram ferm convinsă că termini în 2-3 minute). Şi chiar nu’mi pusesem problema că cel mai greu este, de fapt, în timpul donării, aşa că m’a luat cam pe nepregătite când am simţit o ameţeală puternică şi că nu mai suportam cum mi se scurge sângele din corp şi inima o ia efectiv razna. Cred că la mine a fost mai mult un mic atac de panică decât pierderea sângelui, aşa că după 5 minute, pe la 300 ml a trebuit să le cer să oprească aparatul. Un nene asistent a început să ţipe la mine, nervos fiind că deja eram a 4a sau a 5a persoană care n’a fost în stare să umple punga astăzi, şi chiar nu ştiu ce se întâmplă cu sângele care nu ajunge la 450 ml, ar fi trist să’l arunce pur şi simplu… Oricum, e bine că mi’am aflat şi eu, în sfârşit, grupa sanguină şi că analizele pe care mi le’au făcut au ieşit, pare’se, în limite fireşti.

Ştiu că tonul grav nu’mi prea stă în fire când scriu şi că prefer să mă axez pe partea mai amuzantă a lucrurilor, dar de data asta nu mă simt capabilă. Chiar m’am întors tristă de acolo şi doar ce am terminat o repriză de plâns de ciudă ce mi’e că n’am rezistat să umplu punga, demoralizată fiind şi de faptul că m’am dus să fac un lucru util, dar ce am văzut acolo m’a făcut să mă simt efectiv ca o vită… Sfatul meu ar fi următorul: dacă vă ştiţi puternici şi rezistenţi, mergeţi să donaţi, fără să vă mai pese de condiţiile vitrege de care există posibilitatea să vă loviţi şi să vă gândiţi că sunt prea mulţi oameni în ţara asta care depind de voi… În plus, mai există şi alte centre de donare unde poate că lucrurile chiar sunt într’o situaţie mai îmbucurătoare şi poate că, pe viitor, tot sistemul de sănătate din România va fi altul…

România e tristă!

O prietenă poloneză mi’a povestit că ea donează frecvent la ea în ţară, iar când a fost şi în Portugalia, treburile au fost nu doar foarte civilizate, dar oamenii de acolo erau foarte drăguţi şi i’au trimis şi SMS de ziua ei, la câteva luni după. Dacă alţii pot, de ce n’om putea şi noi?!

22 thoughts on “De ce (nu) donează românii sânge

  1. Daca te duci acolo nestiind cum se procedeaza si ce patesti, sigur ca te darama psihic. Daca vrei intr-adevar sa donezi pentru a face un bine, mai asteapta 60 de zile si ma iei si pe mine tragandu-ma de vena :o)

  2. Lene, la donare nu trebuia sa te duci nemancata (2 sendvisuri + ceai inainte sunt ok)😦
    Niste prieteni de-ai mei au donat anul trecut pt tata la Fundeni si a fost civilizat (adica nu au asteptat atat).
    Oricum, felicitari ca te-ai dus. Chiar daca nu ti-au luat decat 300 ml (e mult oricum) :-*

  3. ai uitat sa mentionezi de sala de asteptare din cadrul descris de orwell, atentie la genti, etc…si ceea ce m-a dezamagit(pe langa faptul ca fac discriminare la persoanele gay-yep, ele nu pot dona) a fost lipsa personalul de asistenti (you know what i mean) :))

  4. mai eu am donat vreme buna acolo,e drept ma duceam pe la 7.30 ca sa fiu printre primii…si asteptam o gramada,uitau dosarul pe masa si trebuia sa te duci sa le aduci aminte.
    asta pana intr-o zi cand m-am dus si m-au respins fara nici o explicatie.si nu din cauza ca ma dusesem prea devreme sau ceva de genul asta.
    ci pt ca avusesem curajul si bunul-simt sa le spun(FARA SA FIU INTREBATA)ca urmez un tratament absolut banal,care nu avea de-a face cu donarea.
    Dar eu asa stiam ca e normal sa te intrebe.
    si inca ceva….sa nu crezi ca lumea care doneaza vine acolo ca sa se imbogateasca,sau la ciupeala.
    vin de nevoie. gandeste-te ca e o data la 60 zile. si nu ai cum sa-i pacalesti,ca doar noteaza tot.
    si pe langa asta gandeste-te ca la noi in Romania lumea nu doneaza si punct.
    Suntem singura tara din Europa unde donatorii sunt platiti pentru sangele pe care-l dau.
    Si dc nu ar fi si amaratele alea de bonuri nu ar mai dona nimeni.
    Din varii motive,dar cred ca cele mai importante ar fi cele pe care le-ai mentionat tu.
    Si legat de alte tari,exista chiar o baza de date internationala,unde se pot cauta donatori in caz de nevoie. Si al carui sange poate fi transportat peste granite in caz de urgenta.
    Dar bine…ROmania…ne mandrim ca suntem in UE….si atat.

  5. si fratimiu si prietena lui doneaza. ei sunt mici si prostuti si se duc si mananca la Mc sau KFC cu bonurile alea,dar indiferent ce fac cu banii aia multi…macar in felul lor ajuta pe cineva in nevoie.

  6. Barbie dear, eu am oroare de ace-intepaturi-extrageri-de-sange. Deci mi-e frica. Deci ma doare. Cu toate astea, vreau si eu sa ma duc dar cat de mult mi se par 450 ml… Oh, well, sper sa fiu in stare, ca vointa nu-mi lipseste😉

  7. Am una tare…sa spunem ca avand legatura cu medicina…donez in mod constant…
    Ultima oara…campanie mare la Facultatea de Medicina…in spatele meu cin’ sa fie , cin’ sa fie…Columbeanca…stau la recuperare pe masa de donare si o aseaza langa mine …si doneaza si ea…cred ca vreo 50 de Ml…apoi se ridica linistita ca si cand ar fi salvat planeta , cere sa i se puna un bandaj cat mai mare(cand un plasture e arhisuficient) si iese pe scarile facultatii unde zaboveste vreun sfert de ora ca paparazziu’ sa-i faca doua sute de poze …. penibil .. jenant .. Romania…

  8. Deci am inteles care’i treaba, data viitoare stiu cum sa ma pregatesc. Si o sa fac si o licitatie cu strigare, poate se mai ofera doritori/donatori, ca eu singura nu ma duc acolo printre sacali! Daca m’ar fi intrebat cineva ieri, as fi zis ca nu as mai dona in veci, dar azi mi’am revenit🙂

    Lars, mie nici plasture nu mi’au dat :))
    Dar da, Romania este intr’adevar penibila…

  9. protestez!
    si eu aveam impresia ca Romania sucks…dar nu e chiar asa.ganditi-va ca ar putea sa fie mult mai rau…si puteti sa vdti de ce vb uitandu-va la vecinii nostri bulgari.
    a fost rau,e un pic mai bine…probabil ca o sa se schimbe….candva,greu.
    stiu ca frustrant.dar please.macar nu e razboi in tara.
    si v-am zis eu…cand s-or scoate si bonurile alea de masa,atunci sa vad cine o sa se inghesuie la donare.nu ma refer la voi.
    nici eu n-am primit ever plasture,o bucatica de vata-nmuita-n betadina parca.dar a fost de ajuns.
    cei care dau atentie ‘personalitatilor’ gen C sunt de cacat…

  10. Prima oara cand m-am dus am ajuns pe la 9 jumate, am intrat in sala si am vazut vreo 40 de persoane inaintea mea si am facut instantaneu cale intoarsa.
    Pana la urma am ajuns sa donez, mi-or bagat acu ala mare, si a inceput sa curga…sa curga…sa curga..si am avut o surpriza: nu mi s-a facut rau, frica, greata, nu m-am panicat sau ceva de genu…imi venea sa rad in hohote, pe masura ce simteam ca mi se duce din ce in ce mai mult sange imi venea sa rad si mai mult :))
    Nu cred ca mai repet cat de curand experienta din cauza celor ce le-ai spus tu deja: aglomeratie, frig, miros, alea alea…dar totusi daca am o zi proasta stiu unde sa ma duc sa ma amuz!

    EnjoY!
    Liviu C.

  11. Am incercat si eu sa donez sange, cand a fost campania la noi in Politehnica, dar mi s-a spus ca nu am voie. Avand dioptria prea mare, daca donez 450 ml de sange risc sa imi pierd vederea. Am fost sincer dezamagit, desi mi se facuse iar putin frica de ace (cand eram mic aveam o mare groaza de asa ceva) si nici nu prea mancasem in ziua aia. M-am bucurat, totusi, ca la donari de sange era coada.
    Dar da, cum ai spus si tu, daca nu ar fi vorba de niste bonuri de masa, nu stiu cati ar mai dona sange…

  12. Eu as dona sange numai in cazul cuiva drag…
    Nu stiu de ce, dar nu e vorba de nepasare sau egoism…

    PS= nu pot sa nu remarc acest foaaaarte sexy avatar a lui Berilaz :-))))

  13. Te felicit pentru intenţie, chiar dacă n-ai reuşit să umpli punga aia.
    De vreo o săptămână încerc şi eu să ajung la centru de recoltare, dar n-am timp. Am fost extrem de surprins când am văzut postul tău, ia uite că mai sunt ca mine. Chiar dacă o să se poarte cu mine ca şi cu ultimul om eu mă duc să donez. Şi nu am nevoie de bonuri dar o să le iau şi o să cumpăr mâncare unui om pe care-l văd eu mai amărât…
    O să umplu punga aia şi dacă leşin acolo, numai pentru că ştiu că la un moment dat o să ajut pe cineva prin gestul meu.
    Eşti o persoană extraordinară şi de ceva vreme “te vizitez” aici, îmi placi pentru că ştiu că nu te-ai dus să donezi numai ca să ai ce scrie pe blog.
    P.S. Cum te cheamă? doar prenumele… nu vreau să-ţi spun Barbie…😀

  14. Mariana, si eu zic ca e bine cu bonuri si nu’i invinovatesc pe cei care isi vand practic sangele pt. 7 bonuri, ci pe cei din cauza carora fac toate astea. E trist ca s’a ajuns asa!

    Liviu, am remarcat si eu ca apar multe senzatii ciudate cand dai atata sange, eu una am iesit plutind din sala si ma simteam foarte linistita asa, mi’a calmat temporar toate nelinistile metafizice.

    Berilaz, stiu ca e mereu coada cand se fac donari din’astea prin facultati, ceea ce mie mi se pare extraordinar, faptul ca tinerii chiar vor sa schimbe ceva…

    Anna, toate avatarele astea sunt sexi, uita’te si la al tau ce smecher e :))

    Razvan, postul asta m’a ajutat sa vad ca sunt foarte multi ca mine si ca tine si am ajuns sa cred ca intr’o zi chiar o sa incepem sa’i ajungem din urma pe europeni, eu cred ca ar trebui sa se popularizeze mai mult ideea de donare in randul tinerilor, pentru ca majoritatea chiar isi doresc sa fie donatori. Multumesc pt. cuvinetele frumoase, Irina ma cheama🙂

  15. Ene, cand te mai duci sa donezi sange, anunta-ma si pe mine. Eu nu pot dona, dar voi veni cu vreo 5 oameni. Si sunt buna atunci cand e vorba de dat prim-ajutor.

    A, si daca esti sanatos, e chiar bine pentru organism sa donezi sange.😀

  16. te anunt, crosman, stai fara grija…
    stiu ca e sanatos, imi amintesc de pe vremea cand citeam Robon Hood ca el isi improspata periodic sangele lasandu’l sa curga un timp. Bine ca pana la urma asa a si murit, dar asta e alta poveste :)) Robin Hood, basme…

  17. Felicitari pentru intentie si pentru apel si pentru ca ai scris atit de frumos si sincer.

    Eu am donat la Spitalul Militar anul trecut. Destul de civilizat, si a mers repede.

  18. deci fratilor…pina in seara asta…adik 28_11_2009…nu imi trecea prin gind sa donez singe:-j…sincer nam nevoie de bani…il donez pur si simplu…multi au nevoie…poate eu acum donez singe…si un pacient e la urgentza.era nevoie de singe…si peste citiva ani
    sa fiu si yo la urgenta si saracl om sa se duk si sa doneze singe pt me…deci reciproca donare…e posibil si asta…multe lucruri sunt posibile pe aceasta lume…Dumnezeu nu uita nimik…ajuti un om…te va ajuta la rindul lui dak are inima…dar dak e nesimtit-a nu o va face…
    deci un mik sfat…ajutati k veti fi ajutati la rindul vostru…credetima.kiar dak nu de persoana pe kre ai ajutat-o…dar de Dumnezeu da…aveti o bila alba acolo sus…o seara buna tuturor si mio am avut placere sa citesc aceste citate umitoare…(lacramioara_yo2000)add kre doresti:*:*:X:X

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s