Galeria deliciilor supreme (I)

Zilele trecute mă apucase nostalgia după vremurile de mult apuse şi am început să mă uit la miile de poze, pe care le’am aranjat civilizat în fişiere felurite. Ceea ce am remarcat, statistic vorbind, e că o mare parte dintre ele sunt cu graffiti-uri şi inscripţii de pe diverse ziduri pe lângă care am trecut de’a lungul plimbărilor mele. Iar o altă parte la fel de consistentă înfăţişează cele mai delicioase delicatese culinare care mi’au detectat papilele gustative. Când merg să vizitez un oraş nou sau o ţară la fel de nouă, îmi fac o listă cu locurile pe care e musai să le văd, magazinele în care vreau să intru, precum şi mâncărurile, deserturile şi băuturile locale pe care îmi doresc să le încerc. Portugalia însemna bacalhau şi vin de Porto, Barcelona sangria şi paella, Milano pizza, paste şi gelatto, iar Anglia… mâncare indiană? English breakfast, brânză Cheddar şi cranberry juice. Bineînţeles că timpul petrecut în locurile respective mi’a îmbogăţit lista cu zeci de alte bunătăţuri care’ţi furau ochii pe la colţ de stradă.

Sunt gurmandă. Nu ştiu dacă asta mă face un om mai bun sau mai rău, dar cu siguranţă unul mai gras! Dar cine spune că micile bucurii ale vieţii nu pot sta frumos şi pe o farfurioară sau într’un păhărel? De aceea, consider că este de datoria mea să împart cu lumea întreagă câteva din deliciile care mi’au făcut mie zilele mai frumoase (şi kilogramele mai pronunţate).

Portugalia e o ţară în care orice gurmand s’ar simţi în rai. Fecare oraş şi regiune portugheză are nu doar mâncărurile ei specifice, dar şi dulciurile tradiţionale. Şi le vând cu aşa un farmec încât puţin îţi mai pasă că dai mai bine de 1 euro pe o prăjiturică pe care ai putea s’o devorezi dintr’o singură înghiţitură… E şi asta o artă. Multe dintre ele sunt absolut identice pentru ochiul unui neiniţiat, dar portughezii se jură că fiecare delicatesă are propria ei reţetă specială. Ca să nu mai spun că multe dintre aceste prăjituri le avem şi noi, dar cum nu suntem suficienţi de conştienţi de potenţialul lor le apreciem altfel pe alte meleaguri. Şi cum să nu ţi le doreşti pe toate când toate vitrinele cofetăriilor arată cam aşa:

Iar acum să trecem în revistă câteva dintre bunătăţile de care aminteam. Menţionez că majoritatea pozelor sunt făcute de o colegă poloneză pentru că de obicei mie îmi cam lipseşte răbdarea de a mă concentra frumos asupra farfuriei şi îmi dau seama că “fir’ar, ar fi trebuit să pozez” abia după ce’mi îndes gura cu cea mai mare îmbucătură posibilă.

Bolinho de São Gonçalo (Prăjitura sf. Gonçalo)

Bolo de bolacha (Tort de biscuiţi)

Bolo de cenoura (Prăjitură de morcov – din cauza culorii, evident)

Bolo de mel (Prăjitură cu miere)

Bom b0cado (Bună bucată :D)

Brisa (Briză)

Carré aux ananas (Prăjitură cu ananas)

Delicia de mil folhas (Prăjitură de foietaj)

Mil folhas (Foietaj)

Natas do céu (Crema cerului :D)

Iar pentru că mai sunt şi diabetici (no offence :P) printre noi, o să continui în curând cu cea de’a doua parte a galeriei pofticioase. Pentru că prăjiturile portugheze nu se opresc aici!

3 thoughts on “Galeria deliciilor supreme (I)

  1. Esti o sadica😦 Eu sufar cu un dinte si sunt infometata si tu faci d-astea… nu-i frumos.

    Mancarea indiana cica e buna… pe mine ma descurajeaza din start mirosul si pasiunea mea pentru indieni, asa ca ii las pe altii sa se bucure de ea.🙂

    Iar in Anglia trebuie incercat Nandos… care tot portughez e la origini :))

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s