Mă gândeam eu aşa…

Dacă acum câţiva ani mi’ar fi spus cineva că, într’o zi cu soare, o să ajung tocmai până la Lisabona şi că o să petrec acolo unele dintre cele mai frumoase luni din viaţă, aş fi putut să jur că glumeşte. De unde până unde Portugalia şi, mai ales, cum?! Mi’a luat câţiva ani să înţeleg de ce şi alţi câţiva să ajung acolo, dar a meritat din plin toată aşteptarea, fiecare secundă în parte.

Apoi, dacă mi’ai fi spus că într’o altă zi cu soare voi ajunge să trăiesc în Anglia şi să mă plimb de bună voie pe străzile din Londra, ţi’aş fi zis că e imposibil. Că Anglia e departe, tocmai pe o insulă, şi că ai nevoie de o avere să o vizitezi.

Pe vremea aceea nu credeam că Gaudi le e destinat muritorilor de rând şi nici că voi vedea vreodată Barcelona din vârf de Sagrada Familia, iar Milano din vârf de Dom. Dar, uneori, viaţa te duce mai sus decât îţi închipui. Căci, pe vremea aceea, nu ştiam că nu ai nevoie decât de o valiză atunci când te trezeşti într’o dimineaţă spunându’ţi „Gata, plec în lume!”. Nu vreţi să ştiţi ce faţă a făcut mama când i’am spus că plec în Anglia într’o lună şi nici de câte ori nu mi s’a spus că sunt complet nebună să fac asta. Fără nici o garanţie, fără nici o certitudine, doar cu un bilet de avion în buzunar şi o valiză cu cercei…

Iar când o să fiu bătrână, o să pot spune cu mâna pe inimă: I did it my way. And I fuckin’ rocked!

6 thoughts on “Mă gândeam eu aşa…

  1. Draga mea, tu stii parerea mea.
    Nu am considerat niciodata ca esti nebuna, ci curajoasa, visatoare cu acte in regula – caci ce visator serios e cel care nu isi pune in aplicare visele? – un model, pentru mine, o mostra de succes, de indrazneala, aceea de a nu te multumi cu putin, stiind ca e destul pentru toata lumea, pentru toate gusturile si, asa cum ti-am mai zis, chiar si daca asta inseamna sa fii putin nebuna (desi, pardon, dar cine stabileste cand prea mult inseamna nebunie?!), atunci inseamna ca viata frumoasa si fericita apartine, cumva, nebunilor😛

    Pupic

  2. Ana, tu ai fost de la bun inceput sustinatorul meu nr. 1 in toata aventura asta! N’o sa reusesc niciodata sa iti multumesc destul pentru toate cuvintele frumoase (cum ar fi cele de mai sus!) :*

  3. Io as vrea sa am curajul tau. Nu te invidiez, pentru ca asta are ceva negativ in ea, pur si simplu, te felicit si iti doresc sa ramai asa cum ai inceput sa fii si sa continui sa faci ce ai inceput sa faci.

    O sa ai multe povesti la batranete.🙂

  4. Pot să plâng? Tomata mi-a zis ca eu am facut studiu de caz într-o postare “Între ce aș vrea și ce ar trebui” la ceea ce tu ai pus în practică… Doamne !!!! cât de mult mi-aș fi dorit să am și eu curajul tău…
    Felicitări :*

  5. well,…io i-am zis maica-mii prn clasa a 10-a ca am aplicat la o bursa de 2 ani in Anglia.
    nu am intrebat-o daca ma lasa, c doar am anuntat-o…sa vezi atunci ce fata a facut mama, draga de ea😀 frumos, astept sa ajungi in Australia si sa ma chemi la un gratar pe plaja😀

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s