Cinematograful sud-corean

Dacă simțiți cumva nevoia de o binemeritată pauză de Holywood și creierul cere cu disperare o dezintoxicare drastică de blockbusters cu efecte speciale dar nimic special, sau de comedii americane tot mai lipsite de umor, atunci recomand cu căldură o direcție total opusă – nu doar din punct de vedere geografic, dar și estetic.

Deși mult mai realistice și pline de violență, filmele sud-coreene te țin lipit de ecran și te surprind cu răsturnări de situație complet neprevăzute și actori geniali – plus o limbă fascinantă. Deși ești 100% dependent de subtitrări, intonația și tonul personajelor îți dezvăluie acele elemente de limbaj pentru care nu ai nevoie de dicționar.

Continue reading “Cinematograful sud-corean”

Câte cărți ai în bibliotecă sau cum să fii un părinte cu adevărat bun?

Dacă ați citit sau măcar auzit până acum de Freakonomics, cu siguranță v-a atras atenția într-un fel sau altul. Numele cărții în sine e menit să ridice câteva sprâncene, iar conținutul merge mult mai departe, căci Steven Levitt și Stephen Dubner iubesc întrebările controversate. Un economist atipic și un jurnalist la New York Times care își pun întrebări neobișnuite despre lucrurile pe care le au în comun agenții imobiliari și membrii Ku Klux Klan, luptătorii de sumo și profesorii, corporațiile și cartelurile de droguri, dar și despre rolul părinților și al numelor pe care aceștia le dau odraslelor.

Folosind metode de analiză economică și o serie de statistici si date concrete, răspunsurile pe care le poți primi sunt de multe ori surprinzătoare. Deși multe din descoperirile din Freakonomics sunt interesante, cele legate de părinți și influența lor asupra viitorului copiilor este una care poate fi o lecție pentru noi toți, fie din perspectiva părintelui sau cea a copilului.

Pornind de la premisa că notele bune la examenele naționale ( Capacitate și mai departe în cazul nostru) îți pot influența viitorul în mod benefic – facultate de top, job bine plătit etc, rezultă întrebarea: care sunt factorii care influențează cu adevărat rezultatele mai bune la examene? Dacă părinții sunt intelectuali, cu un statut socio-economic elevat, este de multe ori de la sine înțeles că vor crea copii mai deștepți și motivați. Dar sunt mulți alți factori care, în mod surprinzător, au o influență majoră sau, din contră, nu înseamnă mare lucru pentru viitorul unui copil:

• Nu contează dacă provii dintr-o familie cu un singur părinte, ai aceleași șanse să reușești ca un copil dintr-o familie intactă.

• Vârsta mamei contează foarte mult – copiii ai căror mame au minim 30 ani la naștere obțin rezultate mai bune. Cun e și firesc, ești mai avantajat dacă mama ta are o carieră și studii superioare decât dacă este o adolescentă fără nici un viitor. Pe de altă parte, nu contează dacă mama a stat acasă între naștere și grădiniță (cum se mai practică în Vest) pentru a-ți educa odrasla cu maximă dedicare.

• Nu ai note mai bune nici dacă părinții te duc la muzee în vizite de culturalizare în mod regulat.

• Abilitățile academice ale unui copil subt influențate de IQ-ul părinților biologici, de unde și o corelație negativă între adopție și notele la examene. Părinții deștepți nasc copii deștepți, iar asta este determinat încă de dinainte de naștere.

• Nu are nici o importanță câte ore petrece un copil în fața televizorului, conform acelorași statistici.

• Nu contează dacă părinții le ctesc copiilor în fiecare zi, dar e foarte interesant că un copil cu multe cărți în biblioteca de acasă are rezultate mai bune, fie că le citește sau nu.

Oricât de încurajator ar suna, e greu de crezut că simplul număr de cărți din bibliotecă poate reprezenta un factor de sine stătător – poate indica mai degrabă nivelul intelectual al părinților sau puterea lor financiară. Fie că într-o bună zi ajungi sau nu să citești toate acele cărți din biblioteca părinților, faptul că aceștia au ales să investească timp și bani în educația ta, dar și a lor, are în mod precis un efect pozitiv asupra viitorului tău.

Așa că, părinți din toate colțurile, cumpărați cărți și creșteți-vă copiii într-un mediu intelectual – chiar dacă au voie la televizor mai mult decât odraslele vecinilor sau îi duceți la muzeu mai rar decât alți părinți, tot veți avea o influență mai puternică asupra viitorului lor. Vestea bună pentru unii (și poate mai puțin bună pentru alții) este că nu contează atât de mult ce faci ca părinte, ci cel mai important este cine ești și ce partener îți alegi – capacitatea intelectuală a unui copil este determinată de dinainte de concepție. Nu mai bine aruncăm mai puțini bani pe cărți despre cum să fii un părinte ideal, și cumpăram mai degrabă două rafturi de clasici?

Plăceri (ne)vinovate

… sau lucruri care fac ca viața să merite trăită.

Ne place să ne trezim sâmbăta până în 11 ca să avem timp de cumpărături și apoi de lenevit ore întregi la terasă, unde ne bem cafeaua în pahare cu picior și o gustare alături.

În schimb, ne place să ne trezim duminica la prânz, sau chiar și mai târziu, să ne facem o omletă cu de toate și un ceai de iasomie, pe care să le savurăm printre așternuturi până obosim de-atâta stat.

Să petrecem serile cu vin roșu, brânză franțuzească și baghetă proaspătă.

Să facem schimb de rețete și idei culinare, să ne dăm sfaturi și să degustăm.

Să mâncăm seara în oraș, dar să nu ne lipsească cutia cu înghețată Häagen-Dazs din frigider.

Să ne fie portofelul plin cu carduri de fidelitate și șifonierul plin cu haine.

Să ne dăm și ultimii bani pe lucruri care ne plac.

Să plănuim călătorii și ieșiri din care nu apucăm să facem nici un sfert.

Să citim cărți în tren și acasă să nu ne mai desprindem de seriale.

Să ne propunem mereu să alergăm, dar să ne fie prea lene să ne ținem de cuvânt.

Să avem atâtea idei de scris, dar să le lăsăm baltă de fiecare dată.

Să ne petrecem timpul liber plângându-ne că nu avem timp liber…