Bridget Jones despre mâncare

M-am gândit că după o discuție serioasă despre nutriție nu ar strica puțin haz pe aceeași temă, de data aceasta din înțelepciunea lui Bridget Jones

Studiile au demonstrat că dragostea, bunăstarea sau puterea nu aduc fericirea, ci urmărirea unor țeluri ce pot fi atinse: și la ce e bună o dietă dacă nu pentru asta?

Am realizat că am petrecut atâția ani ținând diete încât ideea că s-ar putea să ai într-adevăr nevoie de calorii pentru a supraviețui mi s-a șters complet din minte. Am atins punctul în care consider că idealul nutrițional este să nu mănânci absolut nimic.

Dieta lui Bridget Jones constă într-o combinație catastrofală de regimuri celebre adaptate într-un mod complet nepotrivit și arată în felul următor:

Mic-dejun: chiflă albă (Dieta Scarsdale – ușoară variație a feliei de pâine integrală specificată); baton Mars (Dieta Scarsdale – ușoară variație a jumătății de grapefruit specificată)

Gustare: două banane, două pere (trecut la Dieta F-plan din motive de foame și nemaiputând îndura morcovii recomandați de Scarsdale ca gustare). O cutie de suc de portocale (Dieta Raw anti-celulită)

Prânz: cartof copt (Dieta Scarsdale vegetariană) și hummus (Dieta Hay – bun cu cartofi pentru că sunt carbohidrați, iar micul-dejun și gustarea au fost ambele producătoare de alcaline cu excepția chiflei și a batonului Mars: mică deviere)

Cină: patru pahare de vin, pește pane și cartofi prăjiți (Dieta Scarsdale și Dieta Hay – producătoare de proteine); tiramisu; ciocolată Aero cu mentă.

Bănuiesc ca e de prisos să menționez că Bridget este un exemplu clasic de ”așa nu”…

Advertisements

Ești ceea ce mănânci

De la Miruna am aflat zilele trecute despre un documentar care mie mi-a schimbat viața. Căci dacă suntem ceea ce mâncăm, atunci putem deveni și redeveni așa cum ne dorim să fim, pornind pur și simplu de la farfuria din fața noastră. Filmul se cheamă Food Matters (Mâncarea contează) și îl puteți urmări integral și subtitrat aici.

Documentarul se bazează pe o idee surprinzător de simplă și logică, dar pe care societatea pare să fi uitat-o, și anume cum să folosești hrana ca medicament. De la o simplă răceală până la simptome de oboseală cronică, depresie, anxietate, dar și boli precum cancer și afecțiuni cardio-vasculare, toate par să-și găsească soluționarea prin nutriție.

Medicina tradițională ne oferă câte un medicament pentru fiecare boală și de cele mai multe ori ajungem să ne îndopăm cu câte un pumn de pastile care să-și amortizeze una alteia efectele adverse. Acest lucru nu se aplică însă nutriției pentru că, atunci când corpul este bine hrănit, devine suficient de puternic să se vindece singur de orice afecțiune. Oamenii au nevoie de educație și nu de medicație pentru a-și putea transforma hrana de zi cu zi în cel mai bun mijloc de prevenire a bolilor.

Linus Pauling, câștigător a două premii Nobel, a demonstrat, printre altele, că dozele sporite de vitamina C pot vindeca răceala. Experimentele medicale din aceeași serie au dovedit că afecținile cronice precum cancerul și bolile cardio-vasculare sunt reversibile și că se pot trata, pur și simplu, cu vitamine. Ideea din spatele acestor descoperiri este că trebuie să facem tot posibilul pentru a ne întări organismul și nu pentru a-l distruge, așa cum face chimoterapia, de exemplu. Motivul pentru care o singură vitamină poate trata niște boli complet diferite este faptul că lipsa acesteia poate cauza reacții diferite. În plus, nu vitaminele sunt cele care tratează de fapt bolile, ele nu fac decât să fortifice organismul care ajunge să-și folosească astfel propriul mecanism de vindecare. Iar nutriția nu tratează selectiv, așa cum face medicina, ci atunci când te vindeci, întregul organism se vindecă.

Un alt lucru care m-a surprins și m-a determinat să-mi schimb complet abordarea asupra mâncării este o descoperire medicală făcută în anii ’30, dar despre care nimeni nu vorbește astăzi, când starea generală de sănătate a populației indică faptul că avem cea mai mare nevoie de o alimentație corectă. Dacă mănânci o dietă de peste 51% hrană gătită la foc și procesată, organismul reacționează la ea ca atunci când este invadat de un corp străin. Practic, el nu o recunoaște drept hrană și începe să producă un număr sporit de globule albe pentru a se apăra, proces numit leucocitoză. Ce poate fi mai înspăimântător decât să-ți otrăvești organismul cu hrana care ar trebui să-l țină în viață?

Soluția este hrana vie – fructe și legume cât mai proaspete și în stare naturală (chiar și fierberea la aburi afectează valoarea nutrițională), nuci neprăjite și semințe încolțite, la care se adaugă faimoasele super-alimente (spirulină, maca, acai, goji, lăptișor de matcă, aloe vera, alge etc) – în proporție de cel puțin 51% pentru a evita leucocitoza. Experții recomandă de fapt ca alimentația să fie constituită din 80% hrană vie și 20% alimente gătite.

Fiecare dintre noi este liber să aleagă ce mănâncă și cum își trăiește viața. Nu trebuie decât să învățăm cum.