20140213-160359.jpg
Cam asa s-a resimtit greva metroului londonez saptamana trecuta. Timp de 48 ore, majoritatea statiilor de metrou din centrul Londrei au fost inchise, cu doar cateva linii circuland limitat in zonele suburbane. Totul pentru a protesta deciziei primarului de a inchide ghiseele de bilete in favoarea automatelor, pierzandu-se astfel aproape 1000 joburi.

Sigur, in 4 ani de cand sunt aici nu cred sa fi apelat vreodata la vreun ghiseu, cam toata lumea prefera automatele, dar 1000 de locuri de munca pierdute nu sint chiar o gluma. Si oricat ar fi populatia de acord cu nemultimirile angajatilor de la metrou, tot e greu sa te misti intr-o capitala europeana de 9 milioane de locuitori fara transport subteran!

Prima reactie a fost panica. Toata lumea s-a trezit cu cel putin o ora mai devreme ca sa evite aglomeratia, si asa se face ca ora de varf dintre 8 si 9 s-a mutat la 7 si ceva, cand cozile la autobuze se intindeau pe sute de metri, peroanele de tren erau supra-aglomerate si, chiar mai de speriat, trotuarele pline! Caci tot londonezul imbracat la costum si-a pus frumos tenesii in picioare si a luat-o la pas.

Prima zi a fost cosmar, atmosfera era apasatoare si tensiunea li se citea tuturor pe fete si in gesturi. Am fost impinsa de cateva ori in mijlocul trotuarului si m-am simtit brusc teleportata in București unde esti injurat de mamă daca nu mergi in acelasi ritm cu ceilalti pietoni teleghidați. Eu am fost totusi norocoasa si am ajuns la lucru doar cu 15 minute mai tarziu decat in mod normal, desi nu e chiar usor sa infrunti vantul si briza de pe Tamisa la 8 dimineata… Dar am colegi carora le-au trebuit mai mult de 2.5 ore sa ajunga la destinatie!

A doua zi deja atmosfera era mai degajata – si pentru ca am plecat de acasa la 9 fara ceva cand mijloacele de transport erau cu mult mai respirabile si strazile mai calme. Dar e interesant de vazut cum se transforma un oras (chiar si cand e orasul cu cel mai scump transport din Europa) in situatie de criza si cat de usor ne lasam cuprinsi de panica. Oameni care ieri iti zambeau politicos si te lasau sa treci in fata lor, maine te pot impinge pe scari in viteza… Sau poate doar o sa ne rezumam la a face haz de necaz ca in articolul de pe Buzzfeed The Best Of The Internet’s Reaction To The Tube Strike

20140207-115407.jpg

Asa mi-a spus mie demult un medic ginecolog. Este cel mai mare esec si o pierdere de resurse, ovule si timp pentru corpul unei femei.

Asa ca daca te trezesti cateodata dimineata cu un sentiment apasator de cumplita nereusita, daca simti ca deciziile luate in viata te-au purtat pe un drum gresit, daca esti constant vinovata ca nimic nu-ti iese cum trebuie si nu o sa fii niciodata la fel de buna ca ceilalti, si ca te asteapta doar o viata dezolanta si plina de nereusite la fiecare pas… Nu uita, te mai asteapta un esec si luna viitoare!

Happy Friday🙂

Cand eram mica, ma tot invarteam pe langa mama prin bucatarie, bâzâind ca vreau si eu sa bat niste oua sau, mami, arata-mi si mie cum faci aluatul de pandispan. Iar mama imi tot spunea Du-te sa citesti, ca o sa ai timp toata viata sa stai in bucatarie. In ideea ca orice femeie ar fi predispusa sa ajunga intr-o relatie care functioneaza pe principiul eu-spal-eu-gatesc-eu-cresc-copiii-si-tu-ti-arunci-sosetele-pe-podea-nesimtitule.

Dar au trecut mai bine de 15 ani de cand ii ceream mamei sa ma invete si lucrurile s-au schimbat radical.

In primul rand, cine s-ar fi gandit ca lumea o sa fie fascinata de gatit si de tot ce se cheama home-made? Ca la distanta de un click se afla mii si zeci de mii de bloguri culinare cu retete care iti lasa gura apa numai cand le privesti? Sau ca bucatarii vor ajunge celebritati si o sa petrecem ore intregi privindu-i pe Jamie Oliver sau Gordon Ramsay cum toaca ceapa si bat albusuri? Sau ca termenul de food porn va fi introdus nu doar in limba engleza, ci va fi adaptat pe tot globul pentru a defini tot ce inseamna mancare delicioasa de care nu te saturi nici sa o privesti, d-apoi sa o savurezi! Nu consider ca e cool sa gatesti, dar e minunat sa faci ceva bun cu mainile tale!

In al doilea rand, poate ca mama nu prevedea cum va arata dieta obisnuita in viitor. Ca astazi, daca vrei sa mananci sanatos si bun si sa nu te trezesti cu diabet/obezitate/boli de inima, va trebui sa-ti gatesti singur in bucatarie si sa faci alegeri potrivite, mai ales cand (cel putin in Occident) avem mai multe fast food-uri decat piete de fructe si legume. Secolul XXI ne-a invatat cat de important e sa stii sa bati un ou si sa faci un pandispan/piept de pui/tocana de legume, cand esti inconjurat de fish and chips, burgeri sau pizza…

In al treilea rand, gatitul nu mai e rezervat doar pentru femei! S-au dus de mult vremurile cand trudeai de zor deasupra unei oale de ciorba sa hranesti o familie intreaga, cand petreceai ore intregi tocand morcovi sau impaturind sarmale. Acum gatitul este pentru toata familia si, cel mai important, pentru ambele sexe. Barbatii au trecut de mult peste prejudecata conform careia numai femeile au voie sa calce pragul bucatariei pentru ca altfel le pica vreo mana sau, si mai rau, le cresc ovare! Multi dintre ei ajung sa locuiasca singuri inainte sa se casatoreasca, dupa 30 ani cum ne sta bine in tarile civilizate, deci stiu macar principiile de baza ale gatitului, la care pot apela cu succes pentru tot restul vietii. Mai mult, unii sunt chiar pasionati! Abia am loc de prietenul meu in bucatarie cand gateste miel sau vita, a petrecut luni intregi perfectandu-si reteta de cartofi la cuptor cu rozmarin si doar el are dreptul sa pregateasca micul dejun in weekend. Fiecare isi formeaza stilul lui de gatit, inclusiv barbatii – chiar daca nu sunt in stare sa curete bucataria la sfarsit🙂

Asadar, luand in considerare aceste aspecte care ne definesc conditia actuala, cam cate ore are voie o feminista sa petreaca in bucatarie?

*Eu personal nu ma consider feminista, dar sunt femeie, deci predispusa la opinio feministe.

Daca vreti sa vederi un film superb, amuzant si emotionant, care le are pe toate si mai e si coreean pe deasupra, va recomand:

20140131-153615.jpg
Poveste de familie dintre un tata si o fiica – mai precis, ce le place coreenilor sa abordeze, dar de data asta cu umor si fara prea mult sange. Desi va avertizez ca la sfarsit exista mari sanse sa ramaneti cu ochii in lacrimi…

– Sugestii si idei –

Imi place sa gatesc si sa fac experimente in bucatarie pentru o dieta sanatoasa – cand spun dieta, ma refer la 3 mese principale plus gustari (nenumărate) intre ele, si nu infometare zilnica si mancat 3 masline, cum li se pare unora ca ar trebui sa arate o dieta. Proteinele sunt de baza pentru fiecare masa, plus fructe, legume, cereale integrale etc.

Dimineata mananc porridge de ovaz si imi place sa-mi fac propriul mix cu fulgi de nuca de cocos, goji, nuci, migdale, fructe uscate etc. Cerealele normale din comert contin prea mult zahar ultrarafinat si insufociente fibre, deci nu tin de foame si au valori nutritive foarte descurajatoare.
20140129-134704.jpg

20140129-135234.jpg
In weekend imi place micul dejun in pat si prefer bacon (slab, cu foarte putina grasime si copt, nu prajit) si omleta (adica scrambled eggs) cu mai multe albusuri si doar un galbenus – mai multe proteine si mai putine calorii decat un ou intreg:

20140129-140503.jpg

In timpul saptamanii prefer sa imi gatesc pentru pranz de seara pentru la serviciu – in general mancaruri simple si usoare pe baza de piept de pui/curcan, somon, ton sau creveti, cu cartofi dulci, quinoa, orez brun/rosu/camargue, salata etc:

20140129-153423.jpg

20140129-153602.jpg

Iar seara mananc de obicei o salata mare cu pui, peste sau humus:

20140129-153910.jpg

20140129-154025.jpg

Iar in weekend imi fac timp pentru experimente culinare si retete noi. Cum ar fi, de exemplu, aceasta reteta a lui Jamie Oliver de pui cu quinoa, avocado, mango si multe altele:

20140129-154325.jpg

Sau un Thai green curry de pui, clasic:

20140129-154534.jpg

Miel si cartofi cu rozmarin la cuptor:
20140129-155418.jpg

Sau, o reteta surprinzatoare si delicioasa, paine de proteine cu broccoli:

20140129-154908.jpg

Si o reteta de facut o data in viata pentru ca necesita prea mult efort – pui umplut cu curcan si chorizo (nu mai gasesc reteta, parca era de origine din Vietnam):

20140129-155252.jpg

Cam astea sunt ideile mele, sper ca v-am inspirat. Ce imi mai recomandati musai sa incerc?

După cum am promis saptamana trecuta, revin cu cateva idei si sugestii despre ingrijirea parului. De cateva luni tot studiez problema si o sa impartasesc cateva din lucrurile pe care le-am aflat.

In primul rand, ce susbstante trebuie neaparat evitate in produsele de ingrijire capilara (sau in produsele cosmetice in general, daca vreti sa mergeti un pas mai departe).

– Parabeni (methylparaben, ethylparaben, isobutylparaben etc) sunt conservanti folositi in cosmetice pentru a impiedica proliferarea bacteriilor. Desi foarte comuni in majoritatea produselor, parabenii pot cauza reactii alergice si par a fi responsabili pentru eczeme, astm si cancer (o cantitate semnificativa de parabeni a fost descoperita in tumorile de cancer la sân si sunt considerati un factor important in cresterea riscului de cancer la sân din cauza faptului ca imita hormonul feminin estrogen, dar afecteaza si productia de testosteron).

– Sulfați (in special sodium lauryl sulphate – SLS) sunt practic detergenti caustici care produc spuma (foarte comuni in sampon, gel de dus etc), dar cauzeaza iritatii din cauza faptului ca usuca excesiv pielea si parul. De asemenea pot provoca mutatii genetice si sunt foarte daunatori pentru ochi (poate ramane in tesuturile ochilor pana la 5 zile!). SLS este comedogenic (provoaca puncte negre si pori blocati), afecteaza flexibilitatea parului si denatureaza proteinele din par si piele (cauzeaza ruperea parului, varfuri inspicate etc)

– Siliconul este folosit in produsele de ingrijire capilara pentru a descurca parul, a oferi luciu si a indrepta firele rebele. Problema intervine atunci cand acumularea de siliconi (majoritatea insolubili) formeaza un film care imbraca firul de par fara a lasa o alta substanta sa penetreze (deci reduce significativ eficienta oricarui tratament de par, chiar si uleiuri 100% naturale). In momentul in care siliconul este eliminat din podoaba capilara (prin spalarea cu un sampon mai puternic pe baza de cocamidopropylbetaine – sau adaugand bicarbonat de spdiu la samponul normal), veti observa schimbari radicale in structura si forma parului – nu mai este ingreunat de silicon, capata o alta forma (al meu de onduleaza la varfuri) etc. Eliminarea siliconului este putin mai complicata pentru ca necesita o analiza ceva mai atenta a ingredientelor:

1. Cei mai periculosi sunt cei complet insolubili care sunt dificil de indepartat si care trebuiesc evitati cu orice pret (din nefericire sunt si cei mai comuni): dimethicone, cetyl dimethicone, cetearyl methicone, dimethiconol, stearyl dimethicone).
2. Siliconi care se acumuleaza in timp (trimethylsilylamodimethicone, amodimethicone, cyclopentasiloxane, cyclomethicone).
3. Siliconi solubili care, teoretic nu se acumuleaza in fibra capilara – desi ideal ar fi sa fie evitati (staroxy dimethicone, behenoxy dimehicone).

Ce am facut eu: am eliminat complet substantele mentionate mai sus si am cautat produse care nu le contin. In Anglia le comand de pe internet de cele mai multe ori, dar in Romania probabil ca trebuie sa faceti research mai avansat.

Nu o sa pretind ca le stiu pe toate, asa ca o sa va recomand cateva branduri si produse peste care am dat eu:

Dr Bronner – un brand american care fabrica produse 100% naturale – au un sapun lichid care poate fi folosit pentru par si corp (preferabil diluat), un lichid de clatire si o crema de par.

Vichy Dercos Dermo-Soothing Treatment Shampoo care e formulat pentru scalp sensibil fara substantele de mai sus.

Shigeta Wild Grace Deep Repair sau Fresh Spirit Soft Repair – doua game complete pe care le gasiti in Franta

Klorane Oat Milk Dry Shampoo

Exista, bineinteles, multe alte produse disponibile, dar necesita studiu de piata atent🙂 Cateva idei mai gasiti si aici, in franceza: Les Cheveux de Mini

De asemenea, pentru tratamente recomand cu caldura: ulei de nuca de cocos (incurajeaza cresterea parului si repara), ulei de argan (protector si reparator), ulei din samburi de strugure, ulei din arbore de ceai (anti-bacterial si foarte bun pentru par gras).

Stiti cum e cand iti trec prin fata ochilor zeci de cosmetice si creme in fiecare saptamana? Cand vezi atatea brand-uri care se prezinta care de care mai rotund, unul care te scapa de riduri sau cearcane, altul care iti umple tenul de luminozitate, un altul care iti vindeca instant acneea – sau toate la un loc, depinde de pret.

Ei bine, cand vezi toate astea si le numeri parabenii, sulfatii, compusii polimerici de silicon sau coloranti sau parfumuri artificiale, parca nu-ti vine sa crezi ca o crema de 200 lire si alta de 5 au cam aceeasi baza, unde diferenta o fac cateva extracte asa-zis naturale si un ambalaj mai luxos.

Asa se face ca am ajuns sa ma dau seara cu ulei de avocado pe fata, ulei de migdale pe maini, ulei de nuca de cocos si de argan pe par, iar pe corp cu un mix din toate de mai sus, plus ulei de monoi de Tahiti sa miroasa a primavara. Ca sa nu mai zic de mastile de argila cu suc de lamaie, miere, ovaz, banana sau avocado, scrub cu malai sau cafea macinata si ulei de masline.

Daca va intereseaza nume de brand-uri naturale si sanatoase sau de ce ingredienti sa va feriti, intrebati-ma, sunt deja o enciclopedie!